gălătuc definitie

2 definiții pentru gălătuc

gălătuc sm [At: I. CR. II, 80 / Pl: ~i / E: cf gălătuș] (Reg) Gălătuș (1).
gălătúc m. (bg. gŭltŭk, înghițitură, d. glŭtka, gîtlej; rus. glotók. V. gît). Est. Boț de mîncare cît poțĭ înghiți odată (bol alimentar). Fig. Iron. Pumn tras cuĭva la ceafă în cît să înghită orĭ să icnească. – În nord gălătúș (ca țumburuc, -uș).

gălătuc dex

Intrare: gălătuc
gălătuc