găinușă sf [At: CALENDARIU (1814), 80 / P: gă-i~ / Pl: ~șe, ~și / E: găină + -uș(ă)] 1-2 (Șhp) Găină (mică) Si: găinață (1-2). 3 (Ast; art) Cloșca-cu-pui Si: găinuță (1-2). 4 (Îc) ~-de-alun, ~ alunară, ~ roșie, ~ de munte Pasăre de munte sălbatică, puțin mai mare ca potârnichea, cu pene ruginii, cu alb și negru și pe cap cu moț, care se hrănește cu muguri, fructe, insecte și viermi Si: brădioară, găinuță (5), ~-roșie, gotcă-roșie, ierușcă, ieruncă (Tetrao bonasia). 5 (Îc) ~ de baltă (sau de apă) Pasăre migratoare acvatică, cu pene negre, cu o pată roșie de piele golașă în frunte și cu picioarele verzi Si: corlă, găinuță (Gallinula chloropus). 6 (Îc) ~-neagră Cocoș sălbatic. 7 (Om; îac) Lișiță. 8 (Orn; îc) ~-pestriță Pasărea Ortigometra porzana. 9 (Ent; îc) ~-de-seară Cărăbuș. 10 (Îc) ~șa-popii Un gândăcel roșiatic. 11 (Ent; îc) ~șa-lunii Buburuză. 12 (Lpl; îf ~și) Plantă veninoasă cu tulpina lungă, subțire, cu flori în vârf mici și albe, care crește în păduri umbroase și umede Si: floarea-ciutei, hisopir, hisopinel, turiță-albă (Isopyrum thalictroides). 13 (Bot; reg) Floarea-paștilor. 14 (Bot; reg; lpl) Bălușcă (Ornithogalum). 15 (Bot; reg) Turtă. 16 (Bot) Specie a buruienii-de-cinci-degete (Potentilla obscura). 17 Plantă din familia rozaceelor cu tulpina scurtă și cu flori albe Si: frăgurel, găinuțe (7) (Pothentilla microntha). 18 (Bot; reg; îc) ~-galbenă Paștiță (Anemone ranunculoides). 19 (Bot; lpl) Planta Potentilla chrysantha. 20 (Bot; reg; lpl) Jerbiu (Ranunculus sardous). 21 (Bot; lpl) Făgurel (Potentilla micrantha). 22 (Bot; reg; lpl) Lușcă (Ornithogalum boucheanum). 23 (Bot; reg; lpl) Sclipeți (Potentilla erecta). 24 (Bot; reg) Dediței (Pulsatilla pratensis).
GĂINÚȘĂ, găinușe, s. f. 1. Diminutiv al lui găină. 2. Numele mai multor păsări sălbatice de munte sau de baltă. ◊ Compuse: găinușă-de-baltă = pasăre migratoare acvatică, cu penaj negru, cu o pată roșie de piele golașă în frunte și cu picioarele verzui (Gallinula chloropus); (Entom.) găinușă-de-seară = cărăbuș. 3. (Astron.; art.) Cloșca-cu-Pui. 4. (La pl.) Plantă veninoasă cu tulpina lungă și subțire, cu flori mici albe, situate în vârful tulpinii (Isopyrum thalictroides). 5. Plantă din familia rozaceelor cu tulpina scurtă și cu flori albe (Pothentilla microutha). [Pr.: gă-i-. – Pl. și: găinuși] – Găină + suf. -ușă.
GĂINÚȘĂ, găinușe, s. f. 1. Diminutiv al lui găină. 2. Numele mai multor păsări sălbatice de munte sau de baltă. ◊ Găinușă de baltă = pasăre migratoare acvatică, cu penaj negru, cu o pată roșie de piele golașă în frunte și cu picioarele verzui (Gallinula chloropus). 3. (Astron.; art.) Cloșca-cu-Pui. 4. Cărăbuș, corlă. 5. (La pl.) Plantă veninoasă cu tulpina lungă și subțire, cu flori mici albe, situate în vârful tulpinii (Isopyrum thalictroides). 6. Plantă din familia rozaceelor cu tulpina scurtă și cu flori albe (Potentilla micrantha). [Pr.: gă-i- Pl. și: găinuși] – Găină + suf. -ușă.
GĂINÚȘĂ, găinușe, s. f. 1. Diminutiv al lui găină. De vînzare-ți e găinușa ceea... măi băiete? – De vînzare, moșule. CREANGĂ, A. 56. 2. (Și în forma găinușă-de-alun sau găinușă-roșie sau găinușă-de-baltă) Nume purtat de mai multe păsări sălbatice de munte sau de baltă. V. ieruncă. În trestii, măcăiau și băteau din aripi rațele, țipau lișițele și găinușele. SADOVEANU, O. I 410. Toate zburătoarele, mîndri păunași, sălbăticoși cocori, bufnițe cobitoare, șoimi dîrji, găinușe moțate, dumbrăvence cu aripi verzi... toate picau ca fermecate, cînd ieșea el la vînătoare. ODOBESCU, S. III 180. 3. Nume popular al constelației pleiadelor; cloșca-cu-pui. Găinușa clipea din mulțimea ei de lumini, în timp ce, la răsărit, verdele adînc al cerului abia prindea a se îngălbeni. CAMILAR, TEM. 146. Găinușa asfințise ori se scufundase în marea tălăzuită a cerului. DAN, U. 22. Găinușa-i spre asfințit, rarițile de asemine și luceafărul-de-ziuă de-acum trebuie să răsară. CREANGĂ, A. 126. 4. (Și în forma găinușă-de-seară) Cărăbuș. Găinușele bîzîiau zburînd greoaie și copilele alergau după ele să le prinză cu șorțul. DELAVRANCEA, S. 266. – Pronunțat: gă-i-.
!găinúșa-lúnii (insectă) (gă-i-) s. f. art., g.-d. art. găinúșei-lúnii
!găinúșa-pópii (insectă) (gă-i-) s. f. art., g.-d. art. găinúșei-pópii
găinúșă (gă-i-) s. f., art. găinúșa, g.-d. art. găinúșei; pl. găinúșe
găinúșă-de-báltă (pasăre) (gă-i-) s. f., art. găinúșa-de-báltă, g.-d. art. găinúșei-de-báltă; pl. găinúșe-de-báltă
!găinúșă-de-seáră (insectă) (gă-i-) s. f., art. găinúșa-de-seáră, g.-d. art. găinúșei-de-seáră; pl. găinúșe-de-seáră
găinúșă-gálbenă (plantă) (gă-i-) s. f., art. găinúșa-gálbenă, g.-d. art. găinúșei-gálbene; pl. găinúșe-gálbene
găinúșa-lúnii (insectă) s. f.
găinúșă s. f., art. găinúșa, g.-d. art. găinúșei; pl. găinúșe
găinúșă-gálbenă (bot.) s. f., art. găinúșa-gálbenă
GĂINÚȘĂ s. 1. v. ieruncă. 2. (ORNIT.) găinușă-de-baltă (Gallinula chloropus) = corlă. 3. v. păștiță. 4. (BOT.; Isopyrum thalictroides) (reg.) floarea-ciutei, turiță-albă.
GĂINÚȘĂ s. v. bălușcă, boul-domnului, boul-lui-dumnezeu, buburuză, cărăbuș, potârniche, vaca-domnului.
GĂINÚȘE s. pl. v. floarea-paștelui, sclipeț.
GĂINÚȘĂ1 ~e f. (diminutiv de la găină) 1) Pasăre sălbatică semiacvatică, migratoare, de talia unei prepelițe, cu cioc scurt și cu penaj cafeniu-verzui. * ~ de alun pasăre sedentară de talia unui porumbel, având penaj cenușiu cu puncte negre, apreciată pentru carnea ei gustoasă; ieruncă. ~ de baltă pasăre acvatică de talie medie, cu cioc scurt, roșu la bază, având picioare lungi, verzui, și penaj divers colorat; corlă. 2) Insectă de talie medie, cu elitre tari, de culoare brună-cafenie, care apare la începutul lunii mai și atacă culturile agricole; cărăbuș; gândac de mai. 3) art. astr. pop. Ansamblu de stele din constelația Taurului; Cloșca-cu-Pui; Pleiada. /găină + suf. ~ușă
GĂINÚȘĂ2 ~e f. (diminutiv de la găină) la pl. Plantă erbacee otrăvitoare, înaltă și subțire, cu rădăcini târâtoare și cu flori albe, dispuse în vârful tulpinii. /găină + suf. ~ușă
găinușă f. 1. găină sălbatică (v. brădișoară); 2. cloșca cu pui (constelațiune): găinușa-i spre asfințit CR.; 3. numele muntenesc al cărăbușului.
găinúșă (est) și -úșe (vest) f., pl. ĭ și e. Găină mică. Un fel de păturniche, brădișoară. Cărăbuș. Numele unor plante ranuculacee și liliacee (V. bălușcă). Constelațiunea pleĭadelor. Găinușă de baltă, un fel de pasăre băltăreață mare cît turturica, de coloare cam cenușie (gallénula chlóropus).
găinușă s. v. BĂLUȘCĂ. BOUL-DOMNULUI. BOUL-LUI-DUMNEZEU. BUBURUZĂ. CĂRĂBUȘ. POTÎRNICHE. VACA-DOMNULUI.
GĂINUȘĂ s. 1. (ORNIT.; Tetrastes bonasia) ieruncă, (reg.) alunar, brădioară, brădișoară, ierușcă, găinuță-roșie, gotcă-roșie, (Transilv.) pasăre-împărătească. 2. (ORNIT.) găinușă-de-baltă (Gallinula chloropus) = corlă, (reg.) găinuță. 3. (BOT.; Anemone ranunculoides) gălbenele (pl.), păștiță, dediței-galbeni (pl.), floarea-paștilor, floarea-păsărilor, floarea-vîntului-galbenă, (reg.) breabăn, păsćuță, turculeț, zlac, muscerici-galbeni (pl.), pîinea-paștelui. 4. (BOT.; Isopyrum thalictroides) (reg.) floarea-ciutei, turiță-albă.
găinușe s. pl. v. FLOAREA-PAȘTELUI. SCLIPEȚ.
găinúșă, s.f. – (dim.) Găină (Gallus domestica). ♦ (astr.) Găinușa, numele popular al constelației Cloșca cu pui: „Răsărit-o Găinușa, / Hai, mândră, deschide ușa” (Memoria, 2004-bis: 1.279). – Din găină (< lat. gallina) + suf. -ușă (DEX, MDA).

găinușe dex

Intrare: găinușă
găinușă 1 pl. -e substantiv feminin
găinușă 2 pl. -i substantiv feminin
Intrare: găinușe
găinușe
Intrare: găinușa-lunii
găinușa-lunii (numai) singular substantiv feminin articulat
Intrare: găinușa-popii
găinușa-popii substantiv feminin articulat (numai) singular
Intrare: găinușă-de-baltă
găinușă-de-baltă substantiv feminin
Intrare: găinușă-de-seară
găinușă-de-seară substantiv feminin
Intrare: găinușă-galbenă
găinușă-galbenă substantiv feminin