Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

11 defini╚Ťii pentru g─âinire

g─âina [At: BIBLIA (1688), ap. TDRG / P: g─â-i~ / V: ~ni / Pzi: ~nez / E: drr g─âin─â] 1 vr (D. p─âs─âri) A se g─âin─â╚Ťa Cf b─âliga. 2 vi (D. fiin╚Ťe) A l├óncezi (ca o g─âin─â bolnav─â). 3 vr (├Äe) A se duce unde s-a ~t cioara-nt├ói A se duce departe, de unde s─â nu se mai ├«ntoarc─â.
G─éIN├ü2, g─âinez, vb. I. Intranz. (Pop.; despre oameni) A l├óncezi; a boli. [Pr.: g─â-i-. ÔÇô Var.: g─âin├ş vb. IV] ÔÇô Din g─âin─â.
G─éIN├Ź vb. IV v. g─âina2.
G─éIN├ü2, g─âinez, vb. I. Intranz. (Rar; despre oameni) A l├óncezi; a boli. [Pr.: g─â-i-. ÔÇô Var.: g─âin├ş vb. IV] ÔÇô Din g─âin─â.
G─éIN├Ź vb. IV v. g─âina2.
G─éIN├ü, g─âinez, vb. I. 1. Refl. (Despre p─âs─âri) A-╚Öi lep─âda g─âina╚Ťul. Vr─âbiile s-au g─âinat pe scar─â. 2. Intranz. (Despre oameni) A l├«ncezi (ca o g─âin─â bolnav─â). Ce facem cu b─âiatul? Nu arat─â bine. E pierit. G─âineaz─â mereu. PAS, Z. I 288. M─â-sa nu se ├«ndrepteaz─â, ci g─âineaz─â. ISPIRESCU, L. 128. ÔÇô Pronun╚Ťat: g─â-i-. ÔÇô Variant─â: (2) g─âin├ş (ISPIRESCU, L. 264) vb. IV.
G─éIN├Ź vb. IV v. g─âina.
găiná1 (a ~) (a boli) (pop.) (gă-i-) vb., ind. prez. 3 găineáză
găiná vb., ind. prez. 3 sg. găineáză
găinà v. a avea găinare, a lâncezi: mă-sa găinează și se topește de pe picioare ISP.
g─âin├ęz v. intr. Munt. Rar. L├«ncezesc. V. refl. Vech─ş. M─â g─âin─â╚Ťez.

G─âinire dex online | sinonim

G─âinire definitie

Intrare: găina (lâncezi)
g─âini verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
g─âina conjugarea a II-a grupa I verb
  • silabisire: g─â-i-na
Intrare: g─âinire
g─âinire infinitiv lung