Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 588046:

gîrneáță f., pl. ețe și gî́rniță (vest) f., pl. e (bg. granica, un fel de stejar, poate d. grana, dim. granka, ramură; sîrb. granica. V. crangă, gorun). Un fel de stejar îndesat și rămuros (quercus conferta).

gârniță definitie

gârniță dex