Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 1098863:

gârniță1 sf [At: MSS., ap. TDRG / V: ~neață, ~rli~ / A și: ~niță / Pl: ~țe / E: bg граница, srb granica] 1 (Înv; sst) Carpen. 2 Arbore mic înrudit cu stejarul, cu trunchiul drept, a cărui scoarță are un strat solzos la exterior, cu frunze mari, lungi, fără pețiol, și al cărui fruct este numit „ghindă” (Quercus frainetto). 3 (Pop) Stejar. 4 (Reg; îf ~rli~) Specie de cer1, cu fructul aripat. 5 (Reg; îf ~rli~) Fructul gârniței (4) care se dă cu lapte la porcii umflați în gât. corectată

gârniță definitie

gârniță dex