gârjab, ~ă a vz gârjob

gârjav, ~ă a vz gârjob

gârjob, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 220 / V: (înv) câ~[1], ~jab, ~jav / E: ns pbl ctm cârjă și gârbov] 1 (Înv; d. lucruri) Încovoiat. 2 (Înv; fig) Nedrept. 3 (Reg; îf ~jab) Cu gâtul strâmb ori cocoșat.

gârjobat, ~ă a [At: MARIAN, NU. 769 / V: câ~, cârbo~, cârjoiat / Pl: ~ați, ~e / E: gârjob + -at] (Pop) 1 (D. spate) Cocârjat. 2 (D. cioc) Coroiat.

gârjób, -oábă, gârjóbi, -oábe, adj. (pop.) încovoiat, adus de spate.

cî́rjob și -obát, -ă adj. (d. cîrjă). Est. Rar. Încovoĭat. – Și gîrj-, încîrj-, îngîrj-, cîrjoĭat, cîrlobat, încorjobat și îngîrjovat (după gîrbov).

gî́rjob și -obát, V. cîrjob.