gângăveală definitie

8 definiții pentru gângăveală

gângăvea sf [At: DEX / Pl: ~eli / E: gângăvi + -eală] 1 Vorbire nedeslușită, greoaie și bâlbâită Si: (pop) gângăvie (1), gângăvire (1), (rar) gângăvit1 (1). 2 (Pgn) Bâlbâială. 3 (Fig) Exprimare greoaie și nesigură a unei idei Si: găngăvire (3), (pop) găngăvie (3), (rar) gângăvit1 (3).
GÂNGĂVEÁLĂ, gângăveli, s. f. Faptul de a (se) gângăvi; defect de vorbire al omului gângav; gângăvie, bâlbâială. – Gângăvi + suf. -eală.
GÂNGĂVEÁLĂ, gângăveli, s. f. Faptul de a (se) gângăvi; defect de vorbire al omului gângav; gângăvie, bâlbâială. – Gângăvi + suf. -eală.
GÎNGĂVEÁLĂ, gîngăveli, s. f. Faptul de a gîngăvi, gîngăvire, gîngăvit. Stătu o clipă, luptîndu-se cu gîngăveala chinuitoare și cu ochii la șoseaua ce albea prin noapte. DUMITRIU, N. 264.
gângăveálă s. f., g.-d. art. gângăvélii; pl. gângăvéli
gângăveálă s. f., g.-d. art. gângăvélii; pl. gângăvéli
GÂNGĂVEÁLĂ s. v. bâlbâială.
GÎNGĂVEA s. bîlbîială, bîlbîire, bîlbîit, gîngăvire, gîngăvit. (~ cuiva.)

gângăveală dex

Intrare: gângăveală
gângăveală substantiv feminin