Dicționare ale limbii române

2 intrări

7 definiții pentru gâmbosire

gămbosire sf vz gâmbosire
gămbosire sf [At: PSALT. 40/8 / V: găm~ / Pl: ~ri / E: gâmbosi] (Îpp; înv) 1 Înșelăciune. 2 Ispitire. 3 (Îe) A se jura în ~ A se jura strâmb.
gâmbosi [At: PSALT. SCH. 36 / Pzi: ~sesc / E: nct] (Înv) 1-2 vtr A (se) înșela. 3 vt A ispiti.
GÂMBOSÍ vb. v. ademeni, amăgi, încânta, înșela, minți, momi, păcăli, prosti, purta, trișa.
gîmbosésc v. tr. (cp. cu gîb și zgîmboĭez). Vechĭ. (Trans. Mold.). Înșel, amăgesc. (Și refl. în Ps. S. și la Cor.). Azĭ. Iron. și îng-). Grămădesc, îndes claĭe peste grămadă. V. zăstesc.
gîmbosíre f. Vechĭ. Înșelăcĭune.
gâmbosi vb. v. ADEMENI. AMĂGI. ÎNCÎNTA. ÎNȘELA. MINȚI. MOMI. PĂCĂLI. PROSTI. PURTA. TRIȘA.

gâmbosire definitie

gâmbosire dex

Intrare: gâmbosi
gâmbosi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: gâmbosire
gâmbosire infinitiv lung
gămbosire