Dicționare ale limbii române

O definiție pentru gâldoc

gîldắŭ n., pl. aĭe, și gîldoc n., pl. oace (vscand. kelda, vdan. kaelde, izvor, got. *kaldjó, d. finezu kaltjo, izvor. Dic. 1, 95). Vest. Adîncătură într’un rîu, bulboacă. Băltoacă. – Și cîldăŭ (Tisa).

gâldoc definitie

gâldoc dex

Intrare: gâldoc
gâldoc