Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru g├ódilici

g├ódilici smi [At: CREANG─é, A. 151 / E: g├ódila + -ici] 1 G├ódil─âtur─â (3). 2 (├Äe) A avea ~ la limb─â A te g├ódila (4) limba. 3 (├Äae) A nu putea ╚Ťine o tain─â.
G├éDIL├ŹCI s. n. (Pop. ╚Öi fam.). G├ódil─âtur─â. Expr. A avea g├ódilici la limb─â = a vorbi (prea) mult, a nu se putea ab╚Ťine s─â nu vorbeasc─â. ÔÇô G├ódila + suf. -ici.
G├éDIL├ŹCI s. n. (Pop. ╚Öi fam.; ├«n expr.) A avea g├ódilici la limb─â, se spune despre un om care vorbe╚Öte (prea) mult, care nu se poate ab╚Ťine s─â nu vorbeasc─â. ÔÇô G├ódila + suf. -ici.
G├ÄDIL├ŹCI s. n. (Familiar, numai ├«n expr.) A avea g├«dilici la limb─â = a avea m├«nc─ârime la limb─â, v. m├«nc─ârime. Mo╚Ö Roat─â, dup─â c├«te v─âzuse ╚Öi dup─â c├«te p─â╚Ťise el ├«n via╚Ťa sa, nu prea punea temei pe vorbele boiere╚Öti, ╚Öi avea g├«dilici la limb─â; adec─â, spunea omului verde ├«n ochi, fie cine-a fi, c├«nd ├«l scormolea ceva la inim─â. CREANG─é, A. 151.
g├ódil├şci (pop., fam.) s. n.
g├ódil├şci s. n.
G├éDIL├ŹCI n. fam.: A avea ~ la limb─â a vorbi multe ╚Öi de toate; a avea m├ónc─ârime de limb─â. /a (se) g├ódila + suf. ~ici
gădiliciu n. mâncărime (fig.): Moș Roată avea gădiliciu la limbă CR.
g├«dil├şc─ş n., pl. ur─ş. Fam. A avea g├«dilic─ş la limb─â, a avea m├«nc─ârime la limb─â, gust de vorb─â.
gâdilici, gâdilici s. m. meșter sau ucenic care lucrează încet.

Gâdilici dex online | sinonim

Gâdilici definitie

Intrare: gâdilici
gâdilici substantiv neutru (numai) singular