Definiția cu ID-ul 899038:
FĂRÎMIȚÁ, fărîmițez,
vb. I.
Tranz. A face fărîmițe, a fărîma mărunt. A fărîmița pîinea. ◊
Fig. Burghezia caută să fărîmițeze forțele oamenilor muncii pe naționalități. CONTEMPORANUL, S. II, 1952,
nr. 299, 5/1.
Fărâmițat dex online | sinonim
Fărâmițat definitie