2 intrări

fărtălui
fărtăluit

4 definiții pentru fărtăluit

fărtălui vtr [At: DA / Pzi: ~esc / E: mg fartolni „a aluneca cu partea dinapoi într-o parte sau înapoi”] (Buc) 1-4 A fărtoi (1-4).

sursa: MDA2 2010
permalink

fărtăluí, fărtăluiésc, vb. IV (reg.) a fărtoi (v.).

sursa: DAR 2002
permalink

fărtăluí, fărtăluiesc, (fortălui, fortui), vb. tranz., refl. – A (se) da la o parte: „Io m-am fărtăluit mai la o parte, să poată tre’ carul” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 151). – Din magh. fartolni „a aluneca cu partea dinapoi într-o parte” (Cihac, cf. DER; MDA).