Definiția cu ID-ul 39686:
FĂRÂMÁ, fărấm,
vb. I.
Tranz. și
refl. (
Pop.) A (se) sfărâma, a (se) sparge, a (se) zdrobi, a (se) frânge. ◊
Expr. (
Tranz.) A-și fărâma capul = a se chinui să rezolve o problemă dificilă, a-și bate capul. ♦ A (se) distruge, a (se) nimici. [
Var.:
fărmá vb. I] – Din
fărâmă. Fărma dex online | sinonim
Fărma definitie