fuzibil definitie

14 definiții pentru fuzibil

FUZÍBIL, -Ă, fuzibili, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Despre metale) Care poate fi topit (ușor). 2. S. m. Element al unei siguranțe electrice în formă de fir sau de lamelă, care se topește atunci când este parcurs de un curent mai mare decât cel admis. – Din fr. fusible.
FUZÍBIL, -Ă, fuzibili, -e, adj., s. m. 1. Adj. (Despre metale) Care poate fi topit (ușor). 2. S. m. Element al unei siguranțe electrice în formă de fir sau de lamelă, care se topește atunci când este parcurs de un curent mai mare decât cel admis. – Din fr. fusible.
FUZÍBIL, -Ă, fuzibili, -e, adj. (Mai ales despre metale) Care poate fi topit, care se topește la o temperatură mai înaltă decît temperatura normală. Aliaj fuzibil. Sîrme fuzibile.
fuzíbil1 adj. m., pl. fuzíbili; f. fuzíbilă, pl. fuzíbile
fuzíbil2 s. m., pl. fuzíbili
fuzíbil adj. m., s. m., pl. fuzíbili; f. sg. fuzíbilă, pl. fuzíbile
BUȘON FUZÍBIL s. (FIZ.) patron.
Fuzibil ≠ infuzibil
FUZÍBIL, -Ă adj. (Despre metale) Care se poate topi sau care se topește la o temperatură mai înaltă decât cea normală. [Cf. fr. fusible, it. fusibile].
FUZIBÍL, -Ă I adj. (despre metale) care se poate topi ușor. II. s. m. element al unei siguranțe electrice, în formă de fir sau de lamelă, care se topește atunci când este parcurs de un curent mai mare decât cel pentru care a fost dimensionat. (< fr. fusible)
FUZÍBIL1 ~i m. Element al unei siguranțe electrice, în formă de fir sau de lamelă, care se topește la un curent mai mare decât cel admis. /<fr. fusible
FUZÍBIL2 ~ă (~i, ~e) (despre metale) Care poate fi topit (ușor). /<fr. fusible
fuzibil a. ce poate fi topit: plumbul e un metal foarte fuzibil.
fuzíbil, -ă adj. (fr. fusible, d. lat. fusus, topit). Care se poate topi: staniu e cel maĭ fuzibil metal uzual. – Maĭ corect ar fi fost fundibil, d. lat. fúndere, a topi.

fuzibil dex

Intrare: fuzibil (adj.)
fuzibil adjectiv
Intrare: fuzibil (s.m.)
fuzibil substantiv masculin