Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru furtunatec

FURTUNÁTEC, -Ă adj. v. furtunatic.
FURTUN├üTIC, -─é, furtunatici, -ce, adj. (Rar) Furtunos, impetuos. [Var.: furtun├ítec, -─â adj.] ÔÇô Furtun─â + suf. -atic.
FURTUNÁTEC, -Ă adj. v. furtunatic.
FURTUN├üTIC, -─é, furtunatici, -ce, adj. Furtunos, impetuos. [Var.: furtun├ítec, -─â adj.] ÔÇô Furtun─â + suf. -atic.
FURTUNÁTEC, -Ă adj. v. furtunatic.
FURTUN├üTIC, -─é, furtunatici, -e, adj. Furtunos, impetuos. ├Än alt─â parte, Alexandru ├«╚Öi purta calul furtunatic. SADOVEANU, O. I 253. ÔÖŽ (Adverbial) Ca o furtun─â, vijelios. O barc─â st─â pe ╚Ť─ârmul singuratic: Cu ea, ah, c├«╚Ťi pornit-au furtunatic Spre ╚Ť─ârmi dori╚Ťi? NECULU╚Ü─é, ╚Ü. D. 25. S-arunc─â furtunatic spre rob atunci sultanul. CO╚śBUC, P. I. 53. ÔÇô Variant─â: furtun├ítec,-─â (SANDU-ALDEA, U. P. 14) adj.
furtunátic (rar) adj. m., pl. furtunátici; f. furtunátică, pl. furtunátice
furtunátic adj. m., pl. furtunátici; f. sg. furtunátică, pl. furtunátice
FURTUNÁTIC adj. v. furtunos, viforos, vijelios.
FURTUNÁTIC ~că (~ci, ~ce) și adverbial 1) (despre fenomene atmosferice) Care are caracter de furtună. 2) (despre persoane și despre manifestările lor) Care vădește intensitate și lipsă de logică. /furtună + suf. ~atic
furtunatic a. ca o furtun─â, impetuos: tinere╚Ťele furtunatice.
furtun├ític, -─â adj. (d. furtun─â). Fig. Aventuros, zbuciumat, agitat: tinere╚Ť─â furtunatic─â. Te-a─ş cobor├«t furtunatic (Sadov. VR. 1928, 1, 30).
furtunatic adj. v. FURTUNOS. VIFOROS. VIJELIOS.

Furtunatec dex online | sinonim

Furtunatec definitie

Intrare: furtunatic
furtunatec
furtunatic adjectiv