Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru furnitur─â

FURNIT├ÜR─é, furnituri, s. f. 1. Furnizare. 2. Marf─â furnizat─â. 3. (La pl.) Rechizite de birou. 4. (La pl.) Material accesoriu (c─âptu╚Öeal─â, p├ónz─â tare, a╚Ť─â, nasturi etc.) folosit ├«n croitorie. ÔÇô Din fr. fourniture.
FURNIT├ÜR─é, furnituri, s. f. 1. Furnizare. 2. Marf─â furnizat─â. 3. (La pl.) Rechizite de birou. 4. (La pl.) Material accesoriu (c─âptu╚Öeal─â, p├ónz─â tare, a╚Ť─â, nasturi etc.) folosit ├«n croitorie. ÔÇô Din fr. fourniture.
FURNIT├ÜR─é, furnituri, s. f. 1. Faptul de a furniza, furnizare. ├Änlesnea furnituri, antreprize, tranzac╚Ťii. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 27. 2. (Mai ales la pl.) Obiecte furnizate. Statul nostru poart─â tratative pentru cump─ârarea unei importante furnituri de cositor. BARANGA, I. 209. ÔÖŽ Obiecte m─ârunte de birou, rechizite. 3. (La pl.) Material accesoriu, ├«n special ├«n croitorie (a╚Ť─â, nasturi, c─âptu╚Öeal─â etc.), folosit la confec╚Ťionarea articolelor de ├«mbr─âc─âminte.
furnit├║r─â s. f., g.-d. art. furnit├║rii; pl. furnit├║ri
furnit├║r─â s. f., g.-d. art. furnit├║rii; pl. furnit├║ri
FURNIT├ÜR─é s.f. (la pl.) 1. Marf─â, obiecte furnizate. ÔÖŽ Obiecte m─ârunte de birou, rechizite. 2. Material accesoriu folosit ├«n croitorie (a╚Ť─â, c─âptu╚Öeal─â, nasturi etc.) [< fr. furniture].
FURNIT├ÜR─é s. f. (pl.) 1. marf─â, obiecte furnizate. ÔŚŐ obiecte m─ârunte de birou, rechizite. 2. material accesoriu folosit ├«n croitorie (a╚Ť─â, c─âptu╚Öeal─â, nasturi etc.). (< fr. fourniture)
FURNIT├ÜR─é ~i f. 1) Ceea ce este furnizat. 2) Material auxiliar (a╚Ť─â, c─âptu╚Öeal─â, nasturi etc.) folosit la confectionarea articolelor de ├«mbr─âc─âminte. /<fr. fourniture
furnitur─â f. 1. aprovizionare: furnituri de gr├óne, de cancelarie; 2. ceeace croitorii sau tapi╚Ťerii furniseaz─â peste stof─â.
*furnit├║r─â f., pl. ─ş (fr. fourniture). Lucru furnisat, adus p. necesit─â╚Ťile cu─şva: furnitur─â de f├«n pentru armat─â, de postav pentru o ╚Öcoal─â.

Furnitur─â dex online | sinonim

Furnitur─â definitie

Intrare: furnitur─â
furnitur─â substantiv feminin