FUNDUÁRĂ, funduare, adj. (Înv.; în sintagma) Carte funduară = carte funciară, v. funciar. [Pr.: -du-a-] – Cf. lat. fundus, germ. Fundus „proprietate (de teren)”.

FUNDUÁRĂ, funduare, adj. f. (Înv.; în sintagma) Carte funduară = carte funciară, v. funciar. [Pr.: -du-a-] – Cf. lat. fundus, germ. Fundus „proprietate (de teren)”.

FUNDUÁRĂ, funduare, adj. f. (Învechit, în expr.) Carte funduară = carte funciară, v. funciar.

funduáră (înv.) (-du-a-) adj. f., pl. funduáre

funduáră adj. f. (sil. -du-a-), pl. funduáre