Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru fundament

FUNDAM├ëNT, fundamente, s. n. 1. Element de construc╚Ťie sau ansamblu de astfel de elemente prin intermediul c─ârora se sprijin─â o construc╚Ťie, o lucrare etc.; funda╚Ťie, baz─â, temelie. ÔÖŽ Plac─â de metal a preselor de imprimat, pe care se a╚Öaz─â formele tipografice; plan╚Öet─â de lemn pe care se p─âstreaz─â sau se transport─â formele tipografice. 2. Fig. Element care serve╚Öte de sprijin, pe care se ├«ntemeiaz─â ceva; baz─â, temei, temelie. ÔÇô Din fr. fondement, lat. fundamentum.
FUNDAM├ëNT, fundamente, s. n. 1. Element de construc╚Ťie sau ansamblu de astfel de elemente prin intermediul c─ârora se sprijin─â o construc╚Ťie, o lucrare etc.; funda╚Ťie, baz─â, temelie. ÔÖŽ Plac─â de metal a preselor de imprimat, pe care se a╚Öaz─â formele tipografice; plan╚Öet─â de lemn pe care se p─âstreaz─â sau se transport─â formele tipografice. 2. Fig. Element care serve╚Öte de sprijin, pe care se ├«ntemeiaz─â ceva; baz─â, temei, temelie. ÔÇô Din fr. fondement, lat. fundamentum.
FUNDAM├ëNT, fundamente, s. n. 1. Element de construc╚Ťie sau ansamblu de astfel de elemente, prin intermediul c─âruia se sprijin─â o construc╚Ťie sau o ma╚Öin─â pe teren; funda╚Ťie. V. temelie. A s─âpa fundamentul unei cl─âdiri. ÔÖŽ (Tipogr.) Plac─â de metal a preselor de imprimat, pe care se a╚Öaz─â formele tipografice; plan╚Öet─â de lemn pe care se p─âstreaz─â sau se transport─â formele tipografice. 2. Fig. Element care serve╚Öte de sprijin, pe care se ├«ntemeiaz─â ceva; baz─â, temei. Ea [revolu╚Ťia] n-a avut de fundament nici vreo ne├«n╚Ťelegere general─â sau vreo conjura╚Ťiune. GHICA, A. 121.
fundam├ęnt s. n., pl. fundam├ęnte
fundam├ęnt s. n., pl. fundam├ęnte
FUNDAM├ëNT s. 1. v. funda╚Ťie. 2. (TIPOGR.) (rar) za╚Ťbret. 3. v. baz─â. 4. baz─â, esen╚Ť─â, temei, temelie, (├«nv.) cap. (~ul teoriei sale.)
FONDAMÉNT s.n. v. fundament.
FUNDAM├ëNT s.n. 1. Temelie, funda╚Ťie, baz─â. ÔÖŽ Plac─â de metal la presele de imprimat pe care se pun formele tipografice. 2. (Fig.) Element pe care se ├«ntemeiaz─â ceva; baz─â, temei, temelie. [Pl. -te, -turi, var. fondament s.n. / < lat. fundamentum, cf. fr. fondement].
FUNDAM├ëNT s. n. 1. temelie a unei construc╚Ťii, funda╚Ťie. ÔŚŐ plac─â de metal la presele de imprimat pe care se pun formele tipografice. 3. (fig.) element pe care se ├«ntemeiaz─â ceva; baz─â, temei. (< fr. fondement, lat. fundamentum)
FUNDAM├ëNT ~e n. 1) Totalitate a elementelor de rezisten╚Ť─â, pe care se sprijin─â o construc╚Ťie; temelie; baz─â. 2) poligr. Plac─â de metal la presa de imprimat, pe care se a╚Öaz─â formele tipografice. 3) fig. Ansamblu de idei pe care se ├«ntemeiaz─â o concep╚Ťie sau o viziune; baz─â. ~ ╚Ötiin╚Ťific. /<fr. fondement, lat. fundamentum
fundament n. 1. temelie, zid─ârie ce formeaz─â baza unei cl─âdiri; 2. ceeace serv─â de baz─â: fundamentul moralei; 3. fig. cauz─â, motiv: svon f─âr─â fundament.
*fundam├ęnt n., pl. e (lat. fundamentum). Baz─â, temelie, partea v├«r├«t─â ├«n p─âm├«nt cu care se ├«ncepe ╚Öi pe care st─â o construc╚Ťiune. Fig. Teme─ş, sprijin, baza principal─â: justi╚Ťia e fundamentu statelor. Cauz─â, motiv: acuza╚Ťiune f─âr─â fundament.
FUNDAMENT s. 1. baz─â, funda╚Ťie, temelie, (rar) substruc╚Ťie, (prin Munt.) arca, (├«nv.) r─âd─âcin─â, temei. (~ unei construc╚Ťii.) 2. (TIPOGR.) (rar) za╚Ťbret. 3. baz─â, principiu, temei. (Materia ca ~ al existen╚Ťei.) 4. baz─â, esen╚Ť─â, temei, temelie, (├«nv.) cap. (~ teoriei sale.)

Fundament dex online | sinonim

Fundament definitie

Intrare: fundament
fondament substantiv neutru
fundament 2 pl. -uri substantiv neutru
fundament 1 pl. -e substantiv neutru