Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru funambul

FUNAMB├ÜL, -─é, funambuli, -e, adj., s. m. ╚Öi f. (Rar) (Persoan─â) care merge sau danseaz─â pe s├órm─â. ÔÇô Din fr. funambule.
FUNAMB├ÜL, -─é, funambuli, -e, adj., s. m. ╚Öi f. (Rar) (Persoan─â) care merge sau danseaz─â pe s├órm─â. ÔÇô Din fr. funambule.
funamb├║l (rar) adj. m., s. m., pl. funamb├║li; adj. f., s. f. funamb├║l─â, pl. funamb├║le
funamb├║l adj. m., s. m., pl. funamb├║li; f. sg. funamb├║l─â, g.-d. art. funamb├║lei, pl. funamb├║le
FUNAMB├ÜL s.m. (Liv.) Dansator pe s├órm─â. [< fr. funambule, cf. lat. funis ÔÇô funie, ambulare ÔÇô a merge].
FUNAMBÚL s. m. dansator pe sârmă. (< fr. funambule)
FUNAMBÚL ~ă ( ~i, ~e) și substantival livr. (despre persoane) Care umblă pe funie sau pe sârmă. /<fr. funambule
*fun├ímbul, -─â s,, pl. l─ş, le (lat. fun├ímbulus, d. funis, funie, ╚Öi ambulare, a umbla. Cp. cu geamba╚Ö. V. somnambul). Acrobat, care umbl─â pe funie.

Funambul dex online | sinonim

Funambul definitie

Intrare: funambul (adj.)
funambul adjectiv
Intrare: funambul (s.m.)
funambul substantiv masculin