fumizare definitie

2 intrări

12 definiții pentru fumizare

FUMIZÁ, fumizez, vb. I. Intranz. A produce fum artificial cu ajutorul substanțelor chimice în aparate speciale. – Fum + suf. -iza.
FUMIZÁRE, fumizări, s. f. Acțiunea de a fumiza și rezultatul ei. ♦ Acoperire a unui obiectiv (militar) cu fum sau cu ceață artificială, în scopul camuflării lui. – V. fumiza.
FUMIZÁ, fumizez, vb. I. Intranz. A produce fum artificial cu ajutorul substanțelor chimice în aparate speciale. – Fum + suf. -iza.
FUMIZÁRE, fumizări, s. f. Acțiunea de a fumiza și rezultatul ei. ♦ Acoperire a unui obiectiv (militar) cu fum sau cu ceață artificială, în scopul camuflării lui. – V. fumiza.
fumizá (a ~) vb., ind. prez. 3 fumizeáză
fumizáre s. f., g.-d. art. fumizắrii; pl. fumizắri
fumizá vb., ind. prez. 1 sg. fumizéz, 3 sg. și pl. fumizeáză
fumizáre s. f., g.-d. art. fumizării; pl. fumizări
FUMIZÁ vb. I. tr. (Mil.) A produce fum sau ceață artificiale pentru camuflare. [Cf. fr. fumiger, lat. fumigare].
FUMIZÁRE s.f. Acțiunea de a produce fum artificial cu ajutorul unor substanțe chimice. ♦ (Mil.) Acoperire a unui obiectiv cu fum sau cu ceață artificială, în scopul mascării lui. [< fumiza].
FUMIZÁ vb. tr. a lansa o perdea de fum sau ceață artificială pentru mascarea obiectivelor, a unei acțiuni de luptă etc. (după fr. fumiger)
A FUMIZÁ ~éz 1. intranz. A produce fum sau ceață artificială (în scop de camuflare). 2. tranz. (obiective militare) A camufla cu fum sau cu ceață artificială. /fum + suf. ~iza

fumizare dex

Intrare: fumiza
fumiza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: fumizare
fumizare substantiv feminin