fumivor definitie

12 definiții pentru fumivor

FUMIVÓR, -Ă, fumivori, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care absoarbe fumul. 2. S. n. Dispozitiv folosit pentru alimentarea cu aer suplimentar a unui focar de cazan, în vederea îmbunătățirii arderii combustibilului. – Din fr. fumivore.
FUMIVÓR, -Ă, fumivori, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care absoarbe fumul. 2. S. n. Dispozitiv folosit pentru alimentarea focarului locomotivei cu aer suplimentar, în vederea îmbunătățirii arderii combustibilului. – Din fr. fumivore.
fumivór1 adj. m., pl. fumivóri; f. fumivóră, pl. fumivóre
fumivór2 s. n., pl. fumivoáre
fumivór adj. m., pl. fumivóri; f. sg. fumivóră, pl. fumivóre
fumivór s. n., pl. fumivoáre
FUMIVÓR, -Ă adj. Care absoarbe fumul. // s.n. Dispozitiv montat la unele focare de cazan, pentru îmbunătățirea arderii. [< fr. fumivore, cf. lat. fumus – fum, vorare – a devora].
FUMIVÓR, -Ă I. adj. care absoarbe fumul. II. s. n. dispozitiv la unele focare de cazan pentru îmbunătățirea arderii. (< fr. fumivore)
FUMIVÓR1 ~ă (~i, ~e) Care absoarbe fumul. Aparat ~. /<fr. fumivore
FUMIVÓR2 ~e n. Dispozitiv folosit pentru micșorarea cantității de fum și pentru îmbunătățirea arderii într-un focar. /<fr. fumivore
*fumivór, -óră adj. (d. fum și -vor din carnivor). Care înghite și suprimă fumu: aparat fumivor. S. n. pl. oare. Un fumivor.
FUMI- „fum. ceață”. ◊ L. fumus „fum” > fr. fumi-, engl. id. > rom. fumi-. □ ~gen (v. -gen2), adj., care produce fum sau ceață; ~vor (v. -vor), adj., s. n., 1. adj., Care absoarbe fumul. 2. s. n., Dispozitiv folosit pentru alimentarea focarului locomotivei cu aer suplimentar.

fumivor dex

Intrare: fumivor (dispozitiv; -oare)
fumivor dispozitiv; -oare substantiv neutru
Intrare: fumivor (adj.)
fumivor adj. adjectiv