fumigenă definitie

10 definiții pentru fumigenă

FUMIGÉN, -Ă, fumigeni, -e, adj. (Chim.; despre unele substanțe) Care, în contact cu aerul, produce fum abundent sau ceață. ◊ Lumânare fumigenă = tub care conține o substanță fumigenă folosită mai ales la camuflarea unui obiectiv militar. – Din fr. fumigène.
FUMIGÉN, -Ă, fumigeni, -e, adj. (Chim.; despre unele substanțe) Care, în contact cu aerul, produce fum abundent sau ceață. ◊ Lumânare fumigenă = tub care conține o substanță fumigenă folosită mai ales la camuflarea unui obiectiv militar. – Din fr. fumigène.
FUMIGÉN, -Ă, fumigeni, -e, adj. Care produce fum sau ceață. Substanță fumigenă. ◊ Lumînare fumigenă = tub care conține o substanță fumigenă și se întrebuințează mai ales la camuflaj.
fumigén adj. m., pl. fumigéni; f. fumigénă, pl. fumigéne
fumigén adj. m., pl. fumigéni; f. sg. fumigénă, pl. fumigéne
FUMIGÉN, -Ă adj. Producător de fum sau de ceață. ◊ Lumânare fumigenă = tub care conține o substanță fumigenă folosită mai ales la camuflarea obiectivelor militare. [< fr. fumigène, cf. lat. fumus – fum, gr. gennan – a naște].
FUMIGÉN, -Ă adj. care produce fum sau ceață artificială. ♦ lumânare ~ă = tub care conține o substanță fumigenă, folosită la camuflarea obiectivelor militare. (< fr. fumigène)
FUMIGÉN ~ă (~i, ~e) (despre unele substanțe) Care generează fum; producător de fum. ◊ Lumânare ~ă tub umplut cu o substanță care produce fum, folosit, în special, pentru a camufla unele obiecte militare. /<fr. fumigene
FUMI- „fum. ceață”. ◊ L. fumus „fum” > fr. fumi-, engl. id. > rom. fumi-. □ ~gen (v. -gen2), adj., care produce fum sau ceață; ~vor (v. -vor), adj., s. n., 1. adj., Care absoarbe fumul. 2. s. n., Dispozitiv folosit pentru alimentarea focarului locomotivei cu aer suplimentar.
fumigenă, fumigene s. f. (pub.) știre falsă, transmisă pentru camuflarea intențiilor reale.

fumigenă dex

Intrare: fumigen
fumigen adjectiv