fumigație definitie

10 definiții pentru fumigație

FUMIGÁȚIE, fumigații, s. f. Operație de afumare cu diverse substanțe în scopul distrugerii unor paraziți, pentru dezinfecție, parfumarea aerului într-un spațiu închis (prin arderea lemnului de santal) sau în scopuri terapeutice. – Din fr. fumigation, lat. fumigatio.
FUMIGÁȚIE, fumigații, s. f. Producere de fum, afumare cu diverse substanțe în scopul distrugerii unor paraziți, pentru dezinfecție, parfumarea aerului într-un spațiu închis sau în scopuri terapeutice. – Din fr. fumigation, lat. fumigatio.
FUMIGÁȚIE, fumigații, s. f. Producere de fum, afumare cu diverse substanțe, în scopul distrugerii unor paraziți sau pentru parfumarea aerului.
fumigáție (-ți-e) s. f., art. fumigáția (-ți-a), g.-d. art. fumigáției; pl. fumigáții, art. fumigáțiile (-ți-i-)
fumigáție s. f. (sil. -ți-e), art. fumigáția (sil. ți-a), g.-d. art. fumigáției; pl. fumigáții, art. fumigáțiile (sil. -ți-i-)
FUMIGÁȚIE s.f. (Liv.) Producere de fum, afumare cu mirodenii pentru distrugerea bacteriilor, a insectelor etc. sau pentru parfumarea aerului. [Gen. -iei, var. fumigation, lat.t. fumigatio].
FUMIGÁȚIE s. f. afumare cu mirodenii pentru distrugerea bacteriilor, a insectelor etc., sau pentru parfumarea aerului. (< fr. fumigation, lat. fumigatio)
FUMIGÁȚIE ~i f. Afumare a unui spațiu (în scopuri terapeutice sau pentru dezinfecție) prin arderea unor substanțe speciale. ~ sulfuroasă. [Art. fumigația; G.-D. fumigației; Sil. -ți-e] /<fr. fumigation, lat. fumigatio, ~onis
fumigați(un)e f. 1. purificarea unui loc împrăștiând diferite substanțe; 2. aplicarea unui medicament sub formă de aburi.
*fumigațiúne f. (lat. fumigátio, -ónis). Acțiunea de a produce un fum (fumegare) care curăță aeru saŭ se răspîndește pe o parte bolnavă. – Și -áție.

fumigație dex

Intrare: fumigație
fumigație substantiv feminin
  • silabisire: -ți-e