Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru fulminant

FULMIN├üNT, -─é, fulminan╚Ťi, -te, adj. Care produce explozie; exploziv. ÔÖŽ Fig. Amenin╚Ť─âtor; violent; a╚Ť├ó╚Ť─âtor, provocator. ÔÇô Din fr. fulminant.
FULMIN├üNT, -─é, fulminan╚Ťi, -te, adj. Care produce explozie; exploziv. ÔÖŽ Fig. Amenin╚Ť─âtor; violent; a╚Ť├ó╚Ť─âtor, provocator. ÔÇô Din fr. fulminant.
FULMIN├üNT, -─é, fulminan╚Ťi, -te, adj. Care produce explozie; exploziv. Substan╚Ť─â fulminant─â. ÔÖŽ Fig. Violent. Un discurs fulminant. Ôľş Primele dou─â articole fulminante or s─â-╚Ťi plac─â. CARAGIALE, O. VII 195.
fulmin├ínt adj. m., pl. fulmin├ín╚Ťi; f. fulmin├ínt─â, pl. fulmin├ínte
fulmin├ínt adj. m., pl. fulmin├ín╚Ťi; f. sg. fulmin├ínt─â, pl. fulmin├ínte
FULMINÁNT adj., s. v. exploziv.
FULMIN├üNT, -─é adj. Care produce explozie; exploziv. ÔÖŽ (Fig.) Amenin╚Ť─âtor; violent; a╚Ť├ó╚Ť─âtor, provocator. [< fr. fulminant].
FULMIN├üNT, -─é adj. 1. care produce explozie; exploziv. 2. (fig.) violent, amenin╚Ť─âtor. (< fr. fulminant)
FULMIN├üNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) 1) Care produce fulmina╚Ťie. Substan╚Ť─â ~t─â. 2) fig. Care con╚Ťine o amenin╚Ťare; a╚Ť├ó╚Ť─âtor. /<fr. fulminant
fulminant a. ╚Öi n. care produce o detona╚Ťiune.
*fulminánt, -ă adj. (lat. fúlminans, -ántis, d. fulminare, a fulgera. Fulgerător. Detunător: praf fulminant.[1]
FULMINANT adj., s. detonant, explozibil, exploziv. (Un ~ puternic.)

Fulminant dex online | sinonim

Fulminant definitie

Intrare: fulminant
fulminant adjectiv