Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru fulgurant

FULGUR├üNT, -─é, fulguran╚Ťi, -te, adj. ├Änconjurat de fulgere. ÔÖŽ (Adesea fig.) Care ├«mpr─â╚Ötie o lumin─â vie ╚Öi de scurt─â durat─â. ÔÇô Din fr. fulgurant, lat. fulgurans, -ntis.
FULGUR├üNT, -─é, fulguran╚Ťi, -te, adj. ├Änconjurat de fulgere. ÔÖŽ (Adesea fig.) Care ├«mpr─â╚Ötie o lumin─â vie ╚Öi de scurt─â durat─â. ÔÇô Din fr. fulgurant, lat. fulgurans, -ntis.
FULGUR├üNT, -─é, fulguran╚Ťi -te, adj. Care ├«mpr─â╚Ötie o lumin─â vie ╚Öi de scurt─â durat─â. At├«ta i-a fost clipa, traiectorie fulgurant─â, care va dura ├«n ve╚Önicie dup─â ce steaua s-a stins. SADOVEANU, E. 83. Tot felul de v├«rtejuri luminoase... de b─â╚Öici fulgurante, de v─âp─âi multicolore. ODOBESCU, S. II 540.
fulgur├ínt adj. m., pl. fulgur├ín╚Ťi; f. fulgur├ínt─â, pl. fulgur├ínte
fulgur├ínt adj. m., pl. fulgur├ín╚Ťi; f. sg. fulgur├ínt─â, pl. fulgur├ínte
FULGUR├üNT, -─é adj. (Fran╚Ťuzism) ├Änconjurat de fulgere. ÔÖŽ Care r─âsp├ónde╚Öte o lumin─â vie ╚Öi de scurt─â durat─â. [< fr. fulgurant, cf. lat. fulgur ÔÇô fulger].
FULGUR├üNT, -─é adj. 1. ├«nconjurat de fulgere. ÔŚŐ care r─âsp├ónde╚Öte o lumin─â vie ╚Öi de scurt─â durat─â. 2. care se produce foarte rapid; fulger─âtor, prompt. 3. (fig.) care impresioneaz─â puternic spiritul, imagina╚Ťia; sc├ónteietor, p─âtrunz─âtor. (< fr. fulgurant, lat. fulgurans)
FULGUR├üNT ~t─â (~╚Ťi, ~te) 1) Care fulger─â; care produce fulgere. 2) Care produce o lumin─â orbitoare asem─ân─âtoare fulgerului. /<fr. fulgurant, lat. fulgurans, ~ntis

Fulgurant dex online | sinonim

Fulgurant definitie

Intrare: fulgurant
fulgurant adjectiv