fulău definitie

2 intrări

4 definiții pentru fulău

fulău s.m. (reg.) 1. (fam.) fanfaron, pierde-vară. 2. plantă denumită și romaniță-puturoasă, fulică.
fulău m. fanfaron. [Derivat din fală: fulău, în loc de fălău, prin disimilațiune vocalică].
fulắŭ m. (ung. foló, mîncăcĭos). Nord. Om neserios, om fără sarcinĭ sociale (ca un holteĭ).
FULĂU subst. (pierdevară), prob. din magh. (DLR). 1. – I (Rl XIV 203); Panait, 1755 (Acte Sc). 2. Fulea (Ard II 27); – Moise (Bis R și Șchei III), 3. Fulicea, Ioan, ard. act.

fulău dex

Intrare: fulău
fulău
Intrare: Fulău
Fulău