fuituitor definitie

7 definiții pentru fuituitor

FUITUITÓR, fuituitoare, s. n. Baston de lemn cu care se împing cartușele de exploziv și fuituiala în găurile de mină. [Pr.: -tu-i-. – Var.: fultuitór s. n.] – Fuitui (reg. „a îndesa” < magh.) + suf. -tor.
FULTUITÓR s. n. v. fuituitor.
FUITUITÓR, fuituitoare, s. n. Baston de lemn cu care se împing cartușele de exploziv și fuituiala în găurile de mină. [Pr.: -tu-i-. – Var.: fultuitór s. n.] – Fuitui (reg. „a îndesa” < magh.) + suf. -tor.
FULTUITÓR s. n. v. fuituitor.
FULTUITÓR, fultuitoare, s. n. Baston de lemn cu care se împing cartușele de exploziv și fultuiala în găurile de mină. – Pronunțat: -tu-i-.
fuituitór (reg.) (fui-tu-i-) s. n., pl. fuituitoáre
fuituitór s. n. (sil. fui-tu-i-), pl. fuituitoáre

fuituitor dex

Intrare: fuituitor
fuituitor substantiv neutru
  • silabisire: fui-tu-i-
fultuitor