fugător definitie

8 definiții pentru fugător

FUGĂTÓR, -OÁRE, fugători, -oare, adj. (Rar) 1. Care fuge mult sau repede. 2. Care trece repede, care are o existență efemeră. – Fugi + suf. -ător.
FUGĂTÓR, -OÁRE, fugători, -oare, adj. (Rar) 1. Care fuge mult sau repede. 2. Care trece repede, care are o existență efemeră. – Fugi + suf. -ător.
FUGĂTÓR, -OÁRE, fugători, -oare, adj. (Rar) 1. Care fuge mult sau repede. (Fig.) Cernă fugătoare, Apă curgătoare, Să nu mă răpui Ci-adevăr să-mi spui Pe unde să trec Drumul să-mi aleg? TEODORESCU, P. P. 416. 2. Care trece repede, care are o existență efemeră. Întinderile oarbe tremurau cu răstimpuri scurte de întuneric... sub licăririle fugătoare și iuți ale focului ceresc. HOGAȘ, M. N. 176.
fugătór (rar) adj. m., pl. fugătóri; f. sg. și pl. fugătoáre
fugătór adj. m., pl. fugătóri; f. sg. și pl. fugătoáre
FUGĂTÓR adj. v. fugar, fugitiv, trecător.
fugător a. care fuge repede: norocul fugător AL., viață fugătoare BOL.
fugător adj. v. FUGAR. FUGITIV. TRECĂTOR.

fugător dex

Intrare: fugător
fugător adjectiv