frupt definitie

12 definiții pentru frupt

FRUPT, frupturi, s. n. Produsul în lapte al animalelor mulgătoare; derivate ale laptelui. ♦ Mâncare de lapte, ouă, carne, pește sau derivate ale lor, de la care creștinii ortodocși sunt opriți în timpul posturilor. ◊ Loc. adj. și adv. De frupt = de dulce. – Lat. fructus.
FRUPT, frupturi, s. n. Produsul în lapte al animalelor mulgătoare; derivate ale laptelui. ♦ Mâncare de lapte, ouă, carne, pește sau derivate ale lor, de la care creștinii ortodocși sunt opriți în timpul posturilor. ◊ Loc. adj. și adv. De frupt = de dulce. – Lat. fructus.
FRUPT s. n. sg. 1. (Uneori determinat prin «alb») Produsul în lapte al animalelor mulgătoare; derivate ale laptelui. Și avem oi și vaci ale noastre, ca să ne îndulcim cu fruptul lor. SADOVEANU, P. M. 141. Mai lasă cea urdă, că-i fi sătul de frupt de oaie. HOGAȘ, M. N. 197. Apoi în hruba asta ținem fruptul alb și închidem la mijloc, ca să nu prindă cumva vinurile iz de la brînza de oi. id. DR. II 29. 2. Mîncare de lapte, ouă, carne, pește sau derivate ale lor, pe care creștinii ortodocși nu au voie să o mănînce în timpul posturilor. Îl pofti pe Damian la el la masă, chiar la blagoveștenie, că era cu frupt de pește. CAMIL PETRESCU, O. I 564. ◊ Loc. adj. și adv. De frupt = de dulce, v. dulce. A trecut miezul nopții, acum putem să mîncăm de frupt. VLAHUȚĂ, O. A. 386.
frupt (înv.) s. n., pl. frúpturi
frupt s. n., pl. frúpturi
FRUPT s. mană. (~ la vite.)
frupt (frúpturi), s. n.1. Produs lactat. – 2. În general, produse lactate și carne, alimente interzise în zilele de post. – 3. Zi de frupt. – 4. Carnaval. – Istr. frupt. Lat. fructus, cu sensul general de „produs” (Șeineanu, Semasiol., 182; Pușcariu 660; Candrea-Dens., 664; REW 3537; DAR), cf. alb. früt (Meyer 111; Philippide, II, 643), it. frutto, prov. fruch, fr. fruit, cat. fruyt, v. sp. frucho, port. fruto. Cf. și dubletul neol. fruct. Der. înfrupta, vb. refl. (a mînca în zilele de post carne; a gusta, a savura).
FRUPT n. 1) Produs în lapte al animalelor mulgătoare, folosit în alimentație. 2) Orice mâncare pregătită din lapte, ouă sau carne neîngăduită creștinilor ortodocși în timpul postului. A mânca de ~. /<lat. fructus
frupt n. Mold. mâncare de dulce (lăptării și brânzeturi) în zilele în cari e permis fruptul: astăzi e lăsatul fruptului. [Lat. FRUCTUS, restrâns la fructul sau rodul oilor, adică laptele, de unde sensul religios al vorbei].
*fruct n., pl. e (lat. fructus. V. frupt, frugal, uzufruct). Poamă, rod (măr, pară, portocală ș. a.). Orĭ-ce rod (sămînță) de plantă. Fals frupt. Pl. Rezultat (bun saŭ răŭ): fructu munciĭ, leniĭ.
frupt n., pl. urĭ (lat. fructus, it. frutto, pv. fruch, fr. fruit, cat. fruyt, sp. frucho, pg. fruto. Mrom. frutu, d. ngr. frútton. V. fruct). Est. Producțiune: fruptu oilor (laptele). Frupt alb, lapte și derivate din el. Frupt dulce, mîncare care nu e de post (lapte saŭ carne). A mînca frupt (orĭ de frupt), a mînca carne, lapte saŭ oŭă.
FRUPT s. mană. (~ la vite.)

frupt dex

Intrare: frupt
frupt substantiv neutru