Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru frunta╚Ö

FRUNT├ü╚ś, -─é, frunta╚Öi, -e, adj., s. m. ╚Öi f. 1. Adj., s. m. ╚Öi f. (Persoan─â) care este ├«n frunte ├«ntr-un domeniu de activitate ╚Öi care poate servi drept exemplu. 2. S. m. ╚Öi f. Denumire a gradului militar dintre osta╚Ö ╚Öi caporal; persoan─â care are acest grad. ÔÇô Frunte + suf. -a╚Ö.
FRUNT├ü╚ś, -─é, frunta╚Öi, -e, adj., s. m. ╚Öi f. 1. Adj., s. m. ╚Öi f. (Persoan─â) care este ├«n frunte ├«ntr-un domeniu de activitate ╚Öi care poate servi de exemplu. 2. S. m. ╚Öi f. Denumire a gradului militar dintre osta╚Ö ╚Öi caporal; persoan─â care are acest grad. ÔÇô Frunte + suf. -a╚Ö.
FRUNT├ü╚ś1, frunta╚Öi, s. m. (Adesea ├«n forma soldat frunta╚Ö) Denumire a primului grad ├«n armat─â.
FRUNT├ü╚ś2, -─é, frunta╚Öi, -e, adj. 1. Care e ├«n frunte ├«ntr-un domeniu de activitate, ├«ntr-o ac╚Ťiune sau ├«ntr-o ramur─â de produc╚Ťie, servind ca exemplu altora. Prima consf─âtuire pe ╚Ťar─â cu studen╚Ťii frunta╚Öi ├«n ├«nv─â╚Ť─âtur─â trebuie s─â ├«nsemne un punct de cotitur─â ├«n via╚Ťa facult─â╚Ťilor noastre. CONTEMPORANUL, S. II, 1951, nr. 223, 1/5. Vreo doisprezece b─ârba╚Ťi frunta╚Öi se sf─âtuiau demulti╚Öor. REBREANU, R. I 131. Ca domn sau osta╚Ö, ├Än luptele de moarte m─â jur a fi frunta╚Ö. ALECSANDRI, T. II 147. ÔŚŐ (Substantivat) ├Än or├«nduirea socialist─â scriitorul devine un frunta╚Ö al luptei pentru socialism, pentru comunism. SC├ÄNTEIA, 1954, nr. 2875. Poeziile lui [Grigore Alexandrescu] se deosebesc prin mari calit─â╚Ťi de stil, de cugetare ╚Öi de sim╚Ťire, care ├«l pun ├«ntre frunta╚Öii poeziei rom├«ne. GHICA, S. 671. 2. (├Än expr.) Cal frunta╚Ö (╚Öi substantivat) = cal ├«nh─âmat ├«n frunte, c├«nd s├«nt mai mul╚Ťi cai ├«nainta╚Öi. Doi surugii... se aflau unul c─âlare pe un cal frunta╚Ö, altul coco╚Ťat dinapoia cailor rota╚Öi. PAS, L. I 55.
fruntáș adj. m., s. m., pl. fruntáși; adj. f., s. f. fruntáșă, art. fruntáșa, pl. fruntáșe
fruntáș adj. m., s. m., pl. fruntáși; f. sg. fruntáșă, pl. fruntáșe
FRUNT├ü╚ś s. 1. v. corifeu. 2. lider.
Frunta╚Ö Ôëá coda╚Ö
FRUNT├ü╚ś ~─â (~i, ~e) ╚Öi substantival Care se afl─â ├«n frunte. ~ ├«n produc╚Ťie. /frunte + suf. ~a╚Ö
frunta╚Ö a. de frunte, principal. ÔĽĹ m. 1. om de frunte; 2. notabil.
frunt├í╚Ö, -─â adj. ╚Öi s. De frunte, principal, notabil: ╚Ť─âran frunta╚Ö, un frunta╚Ö ├«n satu lu─ş. Soldat distins (nu ├«nc─â caporal), ├«nsemnat cu un galon de l├«n─â (nefleter).
FRUNTA╚ś s. 1. cap, corifeu, protagonist. (~ al ╚ścolii Ardelene.) 2. (livr.) lider. (~ al unui partid.)

Fruntaș dex online | sinonim

Fruntaș definitie

Intrare: fruntaș (adj.)
fruntaș adjectiv
Intrare: fruntaș (s.m.)
fruntaș substantiv masculin