fructificare definitie

25 definiții pentru fructificare

FRUCTIFICÁ, fructífic, vb. I. 1. Intranz. (Despre sume de bani, capitaluri) A aduce venit, a spori prin dobânzile adăugate. 2. Tranz. Fig. A folosi cu profit o valoare, o situație, o ocazie oarecare. – Din fr. fructifier, lat. fructificare.
FRUCTIFICÁRE, fructificări, s. f. Acțiunea de a fructifica și rezultatul ei; fructificație; valorificare. – V. fructifica.
FRUCTIFICÁ, fructífic, vb. I. 1. Intranz. (Despre sume de bani, capitaluri) A aduce venit, a spori prin dobânzile adăugate. 2. Tranz. Fig. A folosi cu profit o valoare oarecare. – Din fr. fructifier, lat. fructificare.
FRUCTIFICÁRE, fructificări, s. f. Acțiunea de a fructifica și rezultatul ei; fructificație; valorificare. – V. fructifica.
FRUCTIFICÁ, fructífic, vb. I. Intranz. (Despre sume de bani, capitaluri) A aduce venit, a spori prin dobînzile adăugate. Banii depuși la C.E.C. fructifică.
FRUCTIFICÁRE, fructificări, s. f. Acțiunea de a fructifica. Depuneri spre fructificare.
fructificá (a ~) vb., ind. prez. 3 fructífică
fructificáre s. f., g.-d. art. fructificắrii; pl. fructificắri
fructificá vb., ind. prez. 1 sg. fructífic, 3 sg. și pl. fructífică
fructificáre s. f., g.-d. art. fructificării; pl. fructificări
FRUCTIFICÁ vb. v. valorifica.
FRUCTIFICÁ vb. v. concretiza, finaliza.
FRUCTIFICÁRE s. 1. v. fructificație. 2. v. valorificare.
FRUCTIFICÁRE s. v. concretizare, finalizare.
FRUCTIFICÁ vb. I. intr. (Despre capital, bani) A aduce venit, a crește prin acumulare de dobânzi. [P.i. fructífic. / cf. fr. fructifier, lat. fructificare].
FRUCTIFICÁRE s.f. Acțiunea de a fructifica și rezultatul ei; fructificație. [< fructifica].
FRUCTIFICÁ vb. I. intr. 1. a produce fructe, a rodi. 2. (despre capital, bani) a aduce venit, a crește prin acumulare de dobânzi. II. tr. (fig.) a folosi cu profit o situație, o ocazie. (< fr. fructifier, lat. fructificare)
A FRUCTIFICÁ1 fructífic intranz. (despre bani sau capitaluri) A aduce venit; a spori. /<fr. fructifier, lat. fructificare
A FRUCTIFICÁ2 fructífic tranz. (bunuri materiale, stări de lucruri etc.) A folosi în mod avantajos. /<fr. fructifier, lat. fructificare
fructificà v. 1. a face fructe; 2. a produce un rezultat moralicește avantajos: bunele exemple fructifică; 3. a produce beneficii materiale: banii bine plasați fructifică.
*fructífic, a v. intr. (lat. fructífico, -áre, d. fructus, fruct, și -fic ca în edific). Rodesc, produc fructe. Fig. Aduc folos, dobîndă: aceștĭ banĭ aŭ fructificat.
FRUCTIFICA vb. a valorifica. (Și-a ~ avantajul dobîndit.)
fructifica vb. v. CONCRETIZA. FINALIZA.
FRUCTIFICARE s. valorificare. (~ unor condiții favorabile.)
fructificare s. v. CONCRETIZARE. FINALIZARE.

fructificare dex

Intrare: fructifica
fructifica verb grupa I conjugarea I
Intrare: fructificare
fructificare substantiv feminin