Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru frontispiciu

FRONTISP├ŹCIU, frontispicii, s. n. 1. Partea superioar─â a fa╚Ťadei principale a unui edificiu; p. ext. fa╚Ťada principal─â a unui edificiu. 2. Prima pagin─â a unei c─âr╚Ťi, care, pe l├óng─â titlu, poart─â adesea numele autorului, gravuri simboliz├ónd cuprinsul lucr─ârii etc. ÔÖŽ Partea de sus de pe prima pagin─â a unui ziar, cuprinz├ónd titlul ╚Öi unele indica╚Ťii. ÔÇô Din fr. frontispice, lat. frontispicium.
FRONTISP├ŹCIU, frontispicii, s. n. 1. Partea superioar─â a fa╚Ťadei principale a unui edificiu. 2. Prima pagin─â a unei c─âr╚Ťi, care, pe l├óng─â titlu, poart─â adesea numele autorului, gravuri simboliz├ónd cuprinsul lucr─ârii etc. ÔÖŽ Partea de sus de pe prima pagin─â a unui ziar, cuprinz├ónd titlul ╚Öi unele indica╚Ťii. ÔÇô Din fr. frontispice, lat. frontispicium.
FRONTISP├ŹCIU, frontispicii, s. n. 1. Fa╚Ťada principal─â a unui edificiu sau a unui monument. Pr─âv─âliile aveau frontispicii pentagonale foarte sobre, dar nu lipsite de elegan╚Ť─â. V. ROM. noiembrie 1953, 14. Trecur─â pe sub portalul cu numele gospod─âriei scris pe frontispiciu. MIHALE, O. 115. Pe frontispiciu n-avea nici o inscrip╚Ťiune votiv─â. ODOBESCU, S. III 73. 2. Prima pagin─â a unei c─âr╚Ťi, care pe l├«ng─â titlu, poart─â adesea numele autorului, gravuri simboliz├«nd qjiprinsul lucr─ârii etc. ÔÖŽ Partea de sus de pe prima pagin─â a unui ziar, cuprinz├«nd titlul ╚Öi unele indica╚Ťii. Pe frontispiciul ┬źSc├«nteii┬╗ este scris: ┬źProletari din toate ╚Ť─ârile, uni╚Ťi-v─â!┬╗.
frontisp├şciu [ciu pron. ciu] s. n., art. frontisp├şciul; pl. frontisp├şcii, art. frontisp├şciile (-ci-i-)
frontisp├şciu s. n. [-ciu pron. -ciu], art. frontisp├şciul; pl. frontisp├şcii, art. frontisp├şciile (sil. -ci-i-)
FRONTISP├ŹCIU s.f. 1. Fa╚Ťada, fa╚Ťa principal─â a unui edificiu, a unui monument etc. 2. Prima pagin─â (ilustrat─â uneori cu viniete) a unei c─âr╚Ťi, care con╚Ťine titlul, numele autorului etc. ÔÖŽ Partea de sus de pe pagina ├«nt├ói a unui ziar, unde sunt scrise titlul ╚Öi alte indica╚Ťii. [Pron. -ciu, pl. -ii. / cf. fr. frontispice, lat. frontispicium < frons ÔÇô frunte, inspicio ÔÇô a privi].
FRONTISP├ŹCIU s. f. 1. partea superioar─â a fa╚Ťadei principale a unui edificiu, monument etc. 2. prima pagin─â a unei c─âr╚Ťi, care con╚Ťine titlul, numele autorului etc. ÔŚŐ partea de sus de pe pagina ├«nt├ói a unui ziar. (< fr. frontispice, lat. frontispicium)
FRONTISP├ŹCIU ~i n. 1) Parte superioar─â a fa╚Ťadei unui edificiu sau a unui monument. 2) Fa╚Ťad─â principal─â a unui edificiu. 3) Pagin─â a unei c─âr╚Ťi pe care este imprimat titlul ╚Öi numele autorului; foaie de titlu. 4) Plan╚Ö─â ilustrat─â, plasat─â ├«naintea foii de titlu. 5) Parte superioar─â a primei pagini de ziar, cuprinz├ónd denumirea ziarului ╚Öi alte indica╚Ťii. [Sil. -pi-ciu] /<fr. frontispice, lat. frontispicium
frontispiciu n. 1. fa╚Ťa principal─â a unui mare edificiu; 2. titlul unei c─âr╚Ťi, pus la prima pagin─â ╚Öi ornat cu figuri sau cu desenuri.
frontisp├şci┼ş n. (lat. frontispicium, d. frons, frunte, ╚Öi -spici┼ş ca ├«n auspici┼ş. V. spectru). Fa╚Ťa principal─â a unu─ş monument, a unu─ş edifici┼ş, a une─ş c─âr╚Ť─ş.

Frontispiciu dex online | sinonim

Frontispiciu definitie

Intrare: frontispiciu
frontispiciu substantiv neutru
  • pronun╚Ťie: -ciu pr. -c─şu