Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 371534:

FRONDÓR s.m. 1. Răzvrătit; partizan al frondei. 2. (Franțuzism, fig.) Cel care critică, care contrazice; răzvrătit. [Pron. fron-dör. / < fr. frondeur].

frondor definitie

frondor dex