frigider definitie

10 definiții pentru frigider

FRIGIDÉR, frigidere, s. n. Aparat de construcție specială, izolat termic, echipat cu un agregat frigorigen, destinat răcirii și păstrării temporare a alimentelor și a produselor ușor alterabile. – Din fr. frigidaire.
FRIGIDÉR, frigidere, s. n. Dulap de construcție specială echipat cu un agregat frigorigen, care menține o temperatură scăzută produsă cu ajutorul energiei electrice, a gazului metan sau a unui combustibil lichid, destinat răcirii și păstrării temporare a alimentelor și a produselor ușor alterabile. – Din fr. frigidaire.
FRIGIDÉR, frigidere, s. n. Răcitor electric. V. ghețar. Un corp întreg al clădirii magazinului este rezervat comerțului cu articole de uz casnic: frigidere, mobilă, mașini de spălat și alte mărfuri. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2860.
frigidér s. n., pl. frigidére
frigidér s. n., pl. frigidére
FRIGIDÉR s.n. Aparat electric în care se menține o temperatură scăzută, convenabilă păstrării și conservării alimentelor. [< fr. frigidaire – nume comercial].
FRIGIDÉR s. n. dulap electric în care se menține o temperatură scăzută, convenabilă păstrării și conservării alimentelor. (< fr. frigidaire)
FRIGIDÉR ~e n. Dulap special prevăzut cu o instalație frigorigenă în care se păstrează, la temperaturi scăzute, alimente ușor alterabile; frigorifer de uz casnic. /<fr. frigidaire
autospeciálă (-frigidér) s. f. Autovehicul cu destinație specială ◊ „Jucându-se de-a v-ați ascunselea pe străzile orașului Brad, frații F. și T.G. dădeau roată unei autospeciale-frigider. Într-un moment când nu-i putea observa nimeni au intrat pe o ușă deschisă din camera frigorifică.” Sc. 30 I 71 p. 4; v. și 16 IX 75 p. 5, 9 XI 75 p. 2, R.l. 28 VII 79 p. 2 (din auto2- + specială (+ frigider); cf. it. autospeciale; DN3)
véstă-frigidér s. f. 1967 Vestă folosită de unii muncitori, având canale prin care circulă apă rece v. terilenă //din vestă + frigider//

frigider dex

Intrare: frigider
frigider substantiv neutru