Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

16 defini╚Ťii pentru frazare

FRAZ├ü, frazez, vb. I. Intranz. (Muz.) A scoate ├«n eviden╚Ť─â, la executarea unei buc─â╚Ťi, ritmul frazei muzicale; a face s─â se desprind─â ├«n mod distinct p─âr╚Ťile care compun ideea muzical─â. ÔÇô Din fr. phraser.
FRAZ├üRE, fraz─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a fraza ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. fraza.
FRAZ├ü, frazez, vb. I. Intranz. (Muz.) A scoate ├«n eviden╚Ť─â, la executarea unei buc─â╚Ťi, ritmul frazei muzicale; a face s─â se desprind─â ├«n mod distinct p─âr╚Ťile care compun ideea muzical─â. ÔÇô Din fr. phraser.
FRAZ├üRE, fraz─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a fraza ╚Öi rezultatul ei. ÔÇô V. fraza.
FRAZ├ü, frazez, vb. I. Intranz. A scoate ├«n eviden╚Ť─â, la executarea unei buc─â╚Ťi, ritmul frazei muzicale, a face s─â se desprind─â ├«n mod distinct p─âr╚Ťile care compun ideea muzical─â. Era pianist─â ╚Öi nu tocmai mediocr─â, descifra sigur ╚Öi fraza cu gust ╚Öi pricepere. CARAGIALE, N. F. 100.
FRAZ├üRE s. f. Ac╚Ťiunea de a fraza. Exerci╚Ťii de frazare.
frazá (a ~) vb., ind. prez. 3 frazeáză
frazáre s. f., g.-d. art. frazắrii; pl. frazắri
fraz├í vb., ind. prez. 1 sg. fraz├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. fraze├íz─â
frazáre s. f., g.-d. art. frazării; pl. frazări
FRAZ├ü vb. I. tr. A scoate ├«n eviden╚Ť─â ritmul frazei muzicale la executarea unei buc─â╚Ťi. [< fr. phraser].
FRAZ├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a fraza, de a delimita frazele muzicale. [< fraza].
FRAZ├ü vb. tr. 1. a scoate ├«n eviden╚Ť─â ritmul frazei muzicale la executarea unei buc─â╚Ťi. 2. (ir.) a vorbi, a scrie afectat. (< fr. phraser)
A FRAZ├ü ~├ęz tranz. (piese muzicale) A executa delimit├ónd frazele. /<fr. phraser
*fraz├ęz v. intr. (fr. phraser). Iron. Fac fraze, torn la vorbe goale.
frazare (fr. phrase; germ. Phrasierung; engl. phrasing) 1. ├Än accep╚Ťia general─â, ├«mp─âr╚Ťire a structurii muzicale ├«n membrii s─âi naturali ÔÇô frazele* ÔÇô sens ├«n care no╚Ťiunea este raportat─â la form─â* [v. analiz─â; sintax─â (1)]. 2. ├Än interpretare, ca element legat indisolubil de comunicare, ╚Öi anume, ca etap─â esen╚Ťial─â a acesteia, f. reprezint─â baza logic─â a organiz─ârii discursului muzical. Ea implic─â, ├«n primul r├ónd, respectarea riguroas─â a sintaxei* muzicale. Prin expunerea corect─â a structurii frazei, a diviziunilor sale, a leg─âturilor ╚Öi opozi╚Ťiilor dintre fraze, a integr─ârii frazelor ├«n ansamblul lucr─ârii muzicale, se ajunge la organizarea interpret─ârii. Fluctua╚Ťiile dinamice, modific─ârile agogice*, articularea*, modurile de atac (1) sudeaz─â ╚Öi dau sens stilistic f., valorific├ónd o concep╚Ťie interpretativ─â, asigur├ónd spontaneitatea comunic─ârii. F. implic─â o ├«n╚Ťelegere complex─â a problemelor armoniei (III), a exigen╚Ťelor polifoniei* pentru a ├«nt├ómpina stiluri variate, cu mijloace adecvate. ├Än primul ex. (tema* a II-a din prima parte a Concertului pentru vl. ╚Öi orch. de Mendelssohn-Bartholdy), f. este dictat─â, cu o mare simplitate, de sensul unei melodii cu o sintax─â clar─â, asem─ân─âtoare organiz─ârii discursului vorbit. ├Än ex. al doilea (tema Ciacconei din Partita ├«n re minor pentru vl. solo de J.S. Bach) exigen╚Ťele construc╚Ťiei impun o riguroas─â analiz─â ╚Öi adoptarea unor date tehnice adecvate. Tema este expus─â ├«mpreun─â cu contrapunctul* ei cap─ât─â o mare importan╚Ť─â ├«n╚Öel├ónd pe interpre╚Ťi. Se uit─â c─â tema ciacconei* este expus─â de bas (III, 1), ceea ce i-a f─âcut pe unii profesori s─â repete acordul* p─âtrimii cu punct ╚Öi pe optimea aferent─â. Tema cap─ât─â astfel alte valori*, alt ritm (Ed. Peters, revizuire Carl Flesch). ├Än far─â de aceast─â deformare a textului original, mul╚Ťi interpre╚Ťi nu pot p─âstra o mi╚Öcare constant─â (din cauza unei tehnici acordice lipsite de promptitudine) ╚Öi mai ales, nu respect─â valorile ╚Öi raportul dintre valori. Aceasta, de altfel, de-a lungul varia╚Ťiilor* care, lipsite de permanen╚Ťa ritmic─â riguroas─â nu pot vertebra ╚Öi lega sublimul triptic minor*-major*-minor al monumentalei Ciaccona. ÔÖŽ ├Än dirijat*, f. configureaz─â raporturile, ierarhiile ╚Öi sintezele cuprinse ├«n structurile compozi╚Ťiei (1) pentru ansamblul (I, 2) orchestral, coral ori combinat. Existen╚Ťa unui solist* [├«n genul concertului (2)], a momentelor solistice (├«n simfonie*, poem simfonic* etc.) presupune eviden╚Ťierea unui rol preponderent, dar ├«n corela╚Ťia p─âr╚Ťii cu ├«ntregul. Dac─â ├«n concertul clasic sau aria (1) din opera* tradi╚Ťional─â, acomp. nu i se pune ├«ndeob╚Öte dec├ót problema second─ârii fidele a protagonistului, ├«n compozi╚Ťia coral─â polif. sau ├«n lucr─ârile cu scriitur─â complex─â f. cap─ât─â tr─âs─âturi profesional-muzicale ├«n care abia se mai recunosc filia╚Ťiile literar-poetice, originare, ori similitudinile cu c├óntarea pe o singur─â voce. Nu rareori ├«ntr-o fug─â* coral─â perfecta inteligibilitate a cuvintelor, sincronizarea silabelor, sunt sacrificate din ra╚Ťiuni de pur─â tehnic─â muzical─â (dar exacerbarea a dus uneori la virtuozitate formal─â). ├Än conducerea de ansamblu a unei lucr─âri dezvoltate, f. elementelor primordiale alc─âtuitoare se deduce din organicitatea ├«ntregului componistic. Astfel, de la g─âsirea ╚Öi coordonarea modului de atac*, a subtilit─â╚Ťilor timbrale, dinamicii* ╚Öi agogicii*, p├ón─â la ├«n╚Ťelegerea ciclului din Suita I pentru orch. de Enescu de ex., ce se deschide, prin excep╚Ťie, cu un Preludiu la unison (monodie* de ansamblu), dirijorul trebuie s─â se ridice de la nota╚Ťia lapidar─â ╚Öi de la intui╚Ťie, la o ├«n╚Ťelegere superioar─â, con╚Ötient─â, a ├«ntregului din care pe urm─â poate decurge ├«n fapt f. ╚Öi articularea* potrivit─â a tuturor elementelor. Pregnan╚Ťa accentelor (III), persisten╚Ťa ╚Öi gradarea retoric─â a ÔÇ×motivului destinuluiÔÇŁ din prima parte a Simfoniei a V-a de Beethoven nu pot fi corect realizate ├«n afara contextului con╚Ťinutului formei*, planurilor armonice, amestecului ╚Öi diferen╚Ťierii timbrurilor*, dialogurilor ╚Öi complementarit─â╚Ťilor grupelor. Indica╚Ťiile partiturii* sunt pre╚Ťioase. Dar chiar ├«n tema secund─â a a primei p─âr╚Ťi din simfonia sus-men╚Ťionat─â f. se cere ameliorat─â nu ├«n litera ci ├«n spiritul muzicii. Cu toate c─â indica╚Ťiile de f. au ├«nceput s─â fie mai numeroase ╚Öi mai precise (dup─â Bach, p├ón─â la romantismul* sec. 19 ╚Öi ╚Öcolile na╚Ťionale), f. r─âm├óne o chestiune de instinct muzical ╚Öi cultur─â stilistic─â*, ├«ntemeiate pe un sistem clasic de secven╚Ť─âri (v. progresie), periodicit─â╚Ťi de accente, dezvolt─âri prin fragment─âri motivice, repet─âri simetrice ├«n cadrul formelor tradi╚Ťionale. Prevalen╚Ťa afectivit─â╚Ťii, programatismul*, sistemul leitmotivelor* (din dramele muzicale wagneriene), cultivarea unor ingeniozit─â╚Ťi metro-ritmice, dezvoltarea armoniei ╚Öi artei moderne a orchestra╚Ťiei* au exercitat, fiecare, influen╚Ťe asupra f., rafin├ónd-o continuu o dat─â cu primenirea formelor ╚Öi genurilor (I, 1). ÔÇ×Melodia infinit─âÔÇŁ pe plan orizontal, stilul impresionismului*, urm─ârind pe plan vertical-armonic, continue osmoze, al expresionismului*, al serialismului*, viz├ónd o nou─â organizare total─â (a intervalicii, ritmicii*, timbrurilor ╚Ö.a.m.d.) a universului sonor, o alt─â topologie, dau accep╚Ťiuni inedite sau ├«nlocuiesc no╚Ťiunile clasico-romantice de fraz─â*, perioad─â*, sec╚Ťiune de form─â etc. ├«n structur─â*, evenimente ╚Öi forme sonore, mecanisme transforma╚Ťionale, structuri temporale plurale (politempi), cicluri de coinciden╚Ť─â etc.

Frazare dex online | sinonim

Frazare definitie

Intrare: fraza
fraza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: frazare
frazare substantiv feminin