FRATERNIZÁ, fraternizez,
vb. I.
Intranz. A manifesta sentimente frățești față de cineva; a intra în strânsă prietenie cu cineva; a face cauză comună cu cineva. ♦ (Despre militari sau despre unități militare angajate în războaie nedrepte) A face cauză comună cu adversarul (ca protest împotriva războiului). – Din
fr. fraterniser. FRATERNIZÁRE, fraternizări,
s. f. Acțiunea de a fraterniza și rezultatul ei; înfrățire, unire. –
V. fraterniza.
FRATERNIZÁ, fraternizez,
vb. I.
Intranz. A manifesta sentimente frățești față de cineva; a intra în strânsă prietenie cu cineva; a face cauză comună cu cineva. ♦ (Despre militari sau despre unități militare angajate în războaie nedrepte) A face cauză comună cu adversarul (ca protest împotriva războiului). – Din
fr. fraterniser. FRATERNIZÁRE, fraternizări,
s. f. Acțiunea de a fraterniza și rezultatul ei; înfrățire, unire. –
V. fraterniza. FRATERNIZÁ, fraternizez,
vb. I.
Intranz. (De obicei urmat de determinări introduse prin
prep. «cu») A manifesta sentimente frățești, a intra într-o strînsă prietenie, în raporturi frățești cu cineva; a face cauză comună cu cineva. Deși de origine nobilă, Turgheniev fraternizează cu obidiții, ca toți marii artiști ruși chemați la luptă împotriva autocrației țariste de gîndirea îndrăzneață a democraților revoluționari. CONTEMPORANUL, S. II, 1949,
nr. 158, 11/5. Se duc la organizația lucrătorilor ceferiști, fraternizează cu ei și fac legămînt ca... să meargă împreună in toate împrejurările. PAS, Z. IV 220. ♦ (Despre militari sau despre unități militare angajate în războaie nedrepte) A face cauză comună cu adversarul, a înceta operațiile militare (ca protest împotriva războiului).
FRATERNIZÁRE s. f. Acțiunea de
a fraterniza și rezultatul ei, manifestare de sentimente frățești; înfrățire, unire. ♦ Stabilire de relații frățești între soidații unor armate beligerante adverse, în cazul unor războaie nedrepte.
fraternizá (a ~) vb.,
ind. prez. 3 fraternizeáză
fraternizáre s. f.,
g.-d. art. fraternizắrii;
pl. fraternizắri
fraternizá vb., ind. prez. 1 sg. fraternizéz, 3 sg. și pl. fraternizeáză fraternizáre s. f., g.-d. art. fraternizării; pl. fraternizări FRATERNIZÁ vb. a se înfrăți. FRATERNIZÁRE s. înfrățire. FRATERNIZÁ vb. I. intr. A se înfrăți, a se uni, a face cauză comună cu cineva. [< fr. fraterniser].
FRATERNIZÁRE s.f. Acțiunea de a fraterniza și rezultatul ei. [<
fraterniza].
FRATERNIZÁ vb. intr. a se înfrăți, a face cauză comună cu cineva. (< fr. fraterniser)
A FRATERNIZÁ ~éz intranz. 1) (despre persoane sau colectivități) A intra în relații fraterne (unul cu altul); a face act de fraternitate (unul cu altul); a se înfrăți. 2) (despre militari sau unități militare) A înceta ostilitățile (protestând împotriva unui război nedrept). Soldații au fraternizat cu populația. /<fr. fraterniser fraternizà v. a se înfrăți.
*fraternizéz v. intr. (fr. fraterniser). A fi în relațiunĭ frățeștĭ, a te purta ca fratele: trupele fraternizară între ele, cu populațiunea.
FRATERNIZA vb. a se înfrăți. FRATERNIZARE s. înfrățire.