fraternizare definitie

2 intrări

20 definiții pentru fraternizare

FRATERNIZÁ, fraternizez, vb. I. Intranz. A manifesta sentimente frățești față de cineva; a intra în strânsă prietenie cu cineva; a face cauză comună cu cineva. ♦ (Despre militari sau despre unități militare angajate în războaie nedrepte) A face cauză comună cu adversarul (ca protest împotriva războiului). – Din fr. fraterniser.
FRATERNIZÁRE, fraternizări, s. f. Acțiunea de a fraterniza și rezultatul ei; înfrățire, unire. – V. fraterniza.
FRATERNIZÁ, fraternizez, vb. I. Intranz. A manifesta sentimente frățești față de cineva; a intra în strânsă prietenie cu cineva; a face cauză comună cu cineva. ♦ (Despre militari sau despre unități militare angajate în războaie nedrepte) A face cauză comună cu adversarul (ca protest împotriva războiului). – Din fr. fraterniser.
FRATERNIZÁRE, fraternizări, s. f. Acțiunea de a fraterniza și rezultatul ei; înfrățire, unire. – V. fraterniza.
FRATERNIZÁ, fraternizez, vb. I. Intranz. (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. «cu») A manifesta sentimente frățești, a intra într-o strînsă prietenie, în raporturi frățești cu cineva; a face cauză comună cu cineva. Deși de origine nobilă, Turgheniev fraternizează cu obidiții, ca toți marii artiști ruși chemați la luptă împotriva autocrației țariste de gîndirea îndrăzneață a democraților revoluționari. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 158, 11/5. Se duc la organizația lucrătorilor ceferiști, fraternizează cu ei și fac legămînt ca... să meargă împreună in toate împrejurările. PAS, Z. IV 220. ♦ (Despre militari sau despre unități militare angajate în războaie nedrepte) A face cauză comună cu adversarul, a înceta operațiile militare (ca protest împotriva războiului).
FRATERNIZÁRE s. f. Acțiunea de a fraterniza și rezultatul ei, manifestare de sentimente frățești; înfrățire, unire. ♦ Stabilire de relații frățești între soidații unor armate beligerante adverse, în cazul unor războaie nedrepte.
fraternizá (a ~) vb., ind. prez. 3 fraternizeáză
fraternizáre s. f., g.-d. art. fraternizắrii; pl. fraternizắri
fraternizá vb., ind. prez. 1 sg. fraternizéz, 3 sg. și pl. fraternizeáză
fraternizáre s. f., g.-d. art. fraternizării; pl. fraternizări
FRATERNIZÁ vb. a se înfrăți.
FRATERNIZÁRE s. înfrățire.
FRATERNIZÁ vb. I. intr. A se înfrăți, a se uni, a face cauză comună cu cineva. [< fr. fraterniser].
FRATERNIZÁRE s.f. Acțiunea de a fraterniza și rezultatul ei. [< fraterniza].
FRATERNIZÁ vb. intr. a se înfrăți, a face cauză comună cu cineva. (< fr. fraterniser)
A FRATERNIZÁ ~éz intranz. 1) (despre persoane sau colectivități) A intra în relații fraterne (unul cu altul); a face act de fraternitate (unul cu altul); a se înfrăți. 2) (despre militari sau unități militare) A înceta ostilitățile (protestând împotriva unui război nedrept). Soldații au fraternizat cu populația. /<fr. fraterniser
fraternizà v. a se înfrăți.
*fraternizéz v. intr. (fr. fraterniser). A fi în relațiunĭ frățeștĭ, a te purta ca fratele: trupele fraternizară între ele, cu populațiunea.
FRATERNIZA vb. a se înfrăți.
FRATERNIZARE s. înfrățire.

fraternizare dex

Intrare: fraterniza
fraterniza verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: fraternizare
fraternizare substantiv feminin