Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru franj─â

FRANJ, franjuri, s. n. 1. Fiecare dintre firele de bumbac, m─âtase, l├ón─â etc. care at├órn─â unul l├óng─â altul ca ornament, la marginea unei perdele, fe╚Ťe de mas─â, stofe, a unui obiect de ├«mbr─âc─âminte etc. 2. (Fiz.; ├«n forma franj─â) Fiecare dintre dungile alternativ luminoase ╚Öi ├«ntunecoase ob╚Ťinute pe un ecran prin fenomenul interferen╚Ťei luminii. [Var.: fr├ínj─â s. f.] ÔÇô Din fr. frange.
FRÁNJĂ s. f. v. franj.
FRANJ, franjuri, s. n. 1. Fiecare dintre firele de bumbac, m─âtase, l├ón─â etc. care at├órn─â unul l├óng─â altul ca ornament, la marginea unei perdele, fe╚Ťe de mas─â, stofe, a unui obiect de ├«mbr─âc─âminte etc. 2. (Fiz.) Fiecare dintre dungile alternativ luminoase ╚Öi ├«ntunecoase ob╚Ťinute pe un ecran prin fenomenul interferen╚Ťei luminii. [Var.: (2) fr├ínj─â s. f.] ÔÇô Din fr. frange.
FRÁNJĂ s. f. v. franj.
FRANJ, franjuri, s. n. (Mai ales la pl.) Fire (de bumbac, mătase, lînă etc.) care atîrnă unul lîngă altul ca ornament, la marginea unei stofe, a unui obiect de îmbrăcăminte etc. Rupe un fir din franjurile pernei. CAMIL PETRESCU, T. II 296. Era îmbrăcată într-o rochie de mătase lila, cu franjuri negre. ARDELEANU, D. 157.
franj (ornament textil) s. n., pl. fránjuri
fránjă (dungă de lumină) s. f., art. fránja, g.-d. art. fránjei; pl. fránje
franj (ornament textil) s. n., pl. fránjuri
fránjă (dungă de lumină) s. f., art. fránja, g.-d. art. fránjei; pl. fránje
FRANJ s. (pop. ╚Öi fam.) ╚Ťar╚Ťam, (pop.) ╚Ťur╚Ťur, (├«nv. ╚Öi reg.) pele╚Ö, (reg.) roit. (~ la perdele.)
FRANJ s.n. (La pl.) 1. Fire (de m─âtase, de l├ón─â etc.) l─âsate s─â at├órne la marginea unei cuverturi, a unei perdele etc. 2. (Anat.) Forma╚Ťie filamentoas─â care alc─âtuie╚Öte marginea unui organ. [pl. -uri. / < fr. frange].
FR├üNJ─é s.f. Fiecare dintre dungile alternativ luminoase ╚Öi ├«ntunecoase ob╚Ťinute pe un ecran printr-un fenomen de interferen╚Ť─â luminoas─â. [< fr. frange].
FRANJ s. n. (pl.) 1. fibre l─âsate s─â at├órne la marginea unei cuverturi, a unei perdele. 2. (anat.) forma╚Ťie filamentoas─â la marginea unui organ. 3. (geol.) structur─â foarte ondulat─â, adesea sub form─â de unghiuri ascu╚Ťite. (< fr. frange)
FR├üNJ─é s. f. fiecare dintre dungile alternativ luminoase ╚Öi ├«ntunecoase ob╚Ťinute pe un ecran prin fenomenul de interferen╚Ť─â luminoas─â. (< fr. frange)
FRANJ ~uri n. mai ales la pl. Fascicul de fire prins ca ornament de marginea unor piese (decorative sau vestimentare). /<fr. frange
*franj n., pl. ur─ş (fr. frange, d. it. frangia, d. lat. f─şmbria. V. fr├«nghie). Pl. Mold. Barb. C─şucur─ş, canafur─ş mic─ş ╚Öi dese pe marginea une─ş draperi─ş.
FRANJ s. (pop. ╚Öi fam.) ╚Ťar╚Ťam, (pop.) ╚Ťur╚Ťur, (├«nv. ╚Öi reg.) pele╚Ö, (reg.) roit. (~ la perdele.)

Franj─â dex online | sinonim

Franj─â definitie

Intrare: franj
franj─â substantiv feminin
franj substantiv neutru