Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru francium

FR├üNCIU s. n. Element chimic radioactiv, ultimul din familia metalelor alcaline, descoperit pe cale artificial─â. ÔÇô Din fr. francium.
FR├üNCIU s. n. Element chimic radioactiv, ultimul din familia metalelor alcaline, descoperit pe cale artificial─â. ÔÇô Din fr. francium.
fránciu [ciu pron. ciu] s. n., art. fránciul; simb. Fr
fránciu s. n. [-ciu pron. -ciu], art. fránciul; simb. Fr
FRÁNCIU s.n. Element chimic radioactiv. [Pron. -ciu, var. francium s.n. / < fr. francium].
FRÁNCIUM s.n. v. franciu.
FRÁNCIU s. n. element chimic radioactiv din grupa metalelor alcaline. (< fr. francium)
fr├íncium s. (chim.) Element chimic radioactiv ÔŚŐ ÔÇ×Dou─â echipe de fizicieni au reu╚Öit recent la separatorul de izotopi al Centrului european de cercet─âri nucleare (C.E.R.N.) de la Meyrin-Geneva s─â realizeze prima observare a unei radia╚Ťii optice a elementului ┬źfrancium┬╗.ÔÇŁ Sc. 24 III 78 p. 6 [var. franciu] (din fr., engl. francium, germ. Francium; PR 1948; CO; LTR; DEX, DN3)
Fr, simbol chimic pentru franciu.
FR├üNCIU (< fr.; {s} fr. France ÔÇ×Fran╚ŤaÔÇŁ) s. n. Element chimic radioactiv, cu caracter metalic, din grupa metalelor alcaline (Fr; nr. at. 87, m. at. 223). Izotopul natural cel mai stabil 223Fr apare ├«n natur─â ├«n cantit─â╚Ťi extrem de mici, prin dezintegrarea actiniului. A fost descoperit (1939) de Marguerite Perey, dar n-a fost izolat ├«n cantit─â╚Ťi apreciabile, fiind extrem de instabil (timp de ├«njum─ât─â╚Ťire 223 Fr = 21 min.). Propriet─â╚Ťile sale chimice se aseam─ân─â cu ale cesiului.

Francium dex online | sinonim

Francium definitie

Intrare: franciu
franciu substantiv neutru (numai) singular
  • pronun╚Ťie: -c─şu
Fr simbol
francium substantiv neutru (numai) singular