francat definitie

2 intrări

19 definiții pentru francat

FRANCÁ, franchez, vb. I. Tranz. 1. A plăti anticipat taxele pentru transportul unui colet sau al unui bagaj. 2. A timbra o scrisoare. – Din it. francare.
FRANCÁT, -Ă, francați, -te, adj. (Despre mărfuri, bagaje etc.) Cu taxele de transport plătite anticipat; (despre scrisori) cu mărcile poștale aplicate. – V. franca.
FRANCÁ, franchez, vb. I. Tranz. 1. A plăti anticipat taxele pentru transportul unui colet sau al unui bagaj. 2. A timbra o scrisoare. – Din it. francare.
FRANCÁT, -Ă, francați, -te, adj. (Despre mărfuri, bagaje etc.) Cu taxele de transport plătite anticipat; (despre scrisori) cu mărcile poștale aplicate. – V. franca.
FRANCÁ, franchez, vb. I. Tranz. 1. A plăti anticipat taxele de transport pentru mărfuri și bagaje. 2. A pune timbrele necesare pe o scrisoare; a timbra.
francá (a ~) vb., ind. prez. 3 francheáză
francá vb., ind. prez. 1 sg. franchéz, 3 sg. și pl. francheáză
FRANCÁ vb. v. timbra.
FRANCÁT adj. v. timbrat.
FRANCÁ vb. I. tr. 1. A plăti cu anticipație taxele de transport (pentru un colet, pentru o marfă). 2. A timbra o scrisoare. [P.i. -chez, 3,6 -chează. / < it. francare, cf. germ. frankieren].
FRANCÁ vb. tr. 1. a plăti cu anticipație taxele de transport (pentru un colet). 2. a timbra o scrisoare. (< it. francare, germ. frankieren)
A FRANCÁ ~chéz tranz. 1) (taxe de transport al bagajelor) A plăti anticipat. 2) (scrisori, colete etc.) A înzestra cu timbre. /<it. francare
francat a. al cărui port s’a plătit dinainte: pachet francat.
*francát, -ă adj. (d. franchez). A căruĭ taxă de transport s’a plătit din ainte: scrisoare francată. Adv. A scrie francat, a trimete scrisoarea plătind taxa (marca).
*franchéz, a -cá v. tr. (it. francare, d. franco, liber, cu taxa plătită; fr. affranchir). Plătesc taxa uneĭ scrisorĭ, adică îĭ pun marcă, ceĭa ce e semnu plățiĭ.
FRANCA vb. a marca, a timbra. (A ~ o scrisoare.)
FRANCAT adj. marcat, timbrat. (Scrisoare ~.)
FRÁNCA2 v. lingua franca.
LÍNGUA FRÁNCA s. f. 1. Limbă comună care consta din italiană amestecată cu elemente din franceză, provensală, spaniolă, greacă, turcă și arabă, vorbită în trecut în porturile mediteraneene. 2. Limbă folosită drept mijloc de comunicare comun între persoane vorbitoare de diverse limbi. (loc. it. = limbă francă4, cu înțelesul „europeană”) [AHDEL, MW]

francat dex

Intrare: franca
franca verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: francat
francat adjectiv