Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

17 defini╚Ťii pentru fran╚Ťuzoaic─â

FRAN╚Ü├ÜZ, fran╚Ťuji, s. m. (Pop.) Francez. ÔÇô Din rus. fran╚Ťuz.
FRAN╚ÜUZO├üIC─é, fran╚Ťuzoaice, s. f. Femeie care face parte din popula╚Ťia Fran╚Ťei sau este originar─â de acolo; fran╚Ťu╚Öc─â. ÔÇô Fran╚Ťuz + suf. -oaic─â.
FRAN╚Ü├ÜZ, fran╚Ťuji, s. m. (Pop.) Francez. ÔÇô Din rus. fran╚Ťuz.
FRAN╚ÜUZO├üIC─é, fran╚Ťuzoaice, s. f. Femeie care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Fran╚Ťei sau este originar─â de acolo; fran╚Ťu╚Öc─â. ÔÇô Fran╚Ťuz + suf. -oaic─â.
FRAN╚Ü├ÜZ, fran╚Ťuji, s. m. (├Änvechit ╚Öi popular) Francez2. Trimite-le-n dor ╚Öi jele Pe fa╚Ťa p─âm├«ntului, Pe ╚Öuierul v├«ntului, ├Än ╚Ťeara fran╚Ťuzului. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 307.
FRAN╚ÜUZO├üIC─é, fran╚Ťuzoaice, s. f. Femeie care face parte din popula╚Ťia de baz─â a Fran╚Ťei sau este originar─â din Fran╚Ťa.
fran╚Ť├║z (├«nv.) s. m., pl. fran╚Ť├║ji
fran╚Ťuzo├íic─â s. f., g.-d. art. fran╚Ťuzo├íicei; pl. fran╚Ťuzo├íice
fran╚Ť├║z s. m., pl. fran╚Ť├║ji
fran╚Ťuzo├íic─â s. f. (sil. -zoai-), g.-d. art. fran╚Ťuzo├íicei; pl. fran╚Ťuzo├íice
FRAN╚Ü├ÜZ s. v. franc├ęz.
FRAN╚ÜUZO├üIC─é s. (├«nv.) fran╚Ťu╚Öc─â.
fran╚Ťuz(esc) a. francez. [Rus. FRAN╚ÜUZ┼Č (din nem╚Ť. Franzose).
Fran╚Ť├║z, -o├í─şc─â ╚Öi (Mold.), -├║╚Öc─â s., pl. j─ş, e, ╚Öte (oa─ş o silab─â. Rus. Franc├║z, Franc├║┼żenka, pol. Franc├║z, Francuzka, d. germ. Franzose, it. Francese, Francez). Vech─ş. Az─ş fam. Francez, locuitor din Francia. S. n., pl. ur─ş. Che─şe francez─â (p. ╚Öurubur─ş).
fran╚Ťuz s. v. FRANCEZ.
FRAN╚ÜUZOAIC─é s. (├«nv.) fran╚Ťu╚Öc─â.
fran╚Ťuzoaic─â, fran╚Ťuzoaice s. f. (er.) 1. iubit─â, amant─â. 2. logodnic─â. 3. so╚Ťie.

Fran╚Ťuzoaic─â dex online | sinonim

Fran╚Ťuzoaic─â definitie

Intrare: fran╚Ťuz
fran╚Ťuz substantiv masculin admite vocativul
fran╚Ťuzoaic─â substantiv feminin admite vocativul
  • silabisire: -zoai-