franțuzesc definitie

2 intrări

18 definiții pentru franțuzesc

FRANȚUZÉSC, -EÁSCĂ, franțuzești, adj. Francez (2). ◊ Aluat franțuzesc = aluat pentru prăjituri, pregătit cu unt și lucrat special pentru a deveni fraged și a se desface în foi; foitaj. ♦ (Substantivat, f.) Limba franceză. – Franțuz + suf. -esc.
FRANȚUZÍ, franțuzesc, vb. IV. Refl. (Înv. și fam.) A imita servil obiceiurile franceze, a întrebuința în mod nejustificat cuvinte și expresii franceze. ♦ Tranz. A introduce, fără necesitate, în limbă cuvinte și expresii franceze. – Din franțuz.
FRANȚUZÉSC, -EÁSCĂ, franțuzești, adj. Francez (2). ◊ Aluat franțuzesc = aluat pentru prăjituri, pregătit cu unt și lucrat special pentru a deveni fraged și a se desface în foi; foitaj. ♦ (Substantivat, f.) Limba franceză. – Franțuz + suf. -esc.
FRANȚUZÍ, franțuzesc, vb. IV. Refl. (Înv. și fam.) A imita servil obiceiurile franceze, a întrebuința în mod nejustificat cuvinte și expresii franceze. ♦ Tranz. A introduce, fără necesitate, în limbă cuvinte și expresii franceze. – Din franțuz.
FRANȚUZÉSC, -EÁSCĂ, franțuzești, adj. Francez1. Să dai poroncă bucătarului să gătească bucate franțuzești. ALECSANDRI, T. I 277. ◊ Aluat franțuzesc = aluat pentru prăjituri, pregătit cu unt, strîns și întins de mai multe ori cu vergeaua, pentru a se frăgezi. ♦ (Substantivat, f.) Limba franceză. Bătrînul își potrivea limba ca să pronunțe cît mai corect franțuzeasca lui levantină. BART, E. 270.
FRANȚUZÍ, franțuzesc, vb. IV. Refl. (Învechit și familiar) A imita servil obiceiurile franceze și a întrebuința în mod nejustificat unele cuvinte și expresii franceze. ♦ Tranz. A introduce în limbă cuvinte și expresii franceze.
franțuzésc adj. m., f. franțuzeáscă; pl. m. și f. franțuzéști
franțuzí (a ~) (înv., fam.) vb., ind. prez. 3 sg. franțuzéște, imperf. 3 sg. franțuzeá; conj. prez. 3 să franțuzeáscă
franțuzésc adj. m., f. franțuzeáscă; pl. m. și f. franțuzéști
franțuzí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. franțuzésc, imperf. 3 sg. franțuzeá; conj. prez. 3 sg. și pl. franțuzeáscă
FRANȚUZÉSC adj. v. francez.
FRANȚUZÉSC ~eáscă (~éști) Care aparține Franței sau populației ei; din Franța. ◊ Aluat ~ aluat făcut cu unt sau cu margarină, care se desface în foi. /franțuz înv. + suf. ~esc
A FRANȚUZÍ ~ésc înv. tranz. fam. 1) (limbi, idiomuri, graiuri) A împestrița cu expresii și cuvinte franceze. 2) A face să se franțuzească. /Din franțuz
A SE FRANȚUZÍ mă ~ésc intranz. A adopta limba, cultura și obiceiurile francezilor; a deveni asemănător cu francezii. /Din franțuz înv.
franțuz(esc) a. francez. [Rus. FRANȚUZŬ (din nemț. Franzose).
1) franțuzésc, -eáscă adj. Vechĭ. Azĭ fam. De Franțuz, francez.
2) franțuzésc v. tr. (d. Franțuz). Francizez, prefac în Francez.
FRANȚUZESC adj. francez. (Preparat ~.)

franțuzesc dex

Intrare: franțuzesc
franțuzesc adjectiv
Intrare: franțuzi
franțuzi verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a