fracție definitie

13 definiții pentru fracție

FRÁCȚIE, fracții, s. f. (Uneori urmat de determinarea „ordinară”) Simbol sau număr care reprezintă raportul a două numere întregi. ◊ Fracție zecimală = fracție al cărei numitor este o putere a lui 10. ♦ Raport a două expresii matematice. – Din fr. fraction, lat. fractio.
FRÁCȚIE, fracții, s. f. (Uneori urmat de determinarea „ordinară”) Simbol sau număr care reprezintă raportul a două numere întregi. ◊ Fracție zecimală = fracție al cărei numitor este o putere a lui 10. ♦ Raport a două expresii matematice. – Din fr. fraction, lat. fractio.
FRÁCȚIE, fracții, s. f. Număr neîntreg, egal cu cîtul a două numere întregi. ◊ Fracție zecimală v. zecimal. Fracție ordinară v. ordinar. ♦ Raportul a două expresii matematice.
frácție (raport matematic) (-ți-e) s. f., art. frácția (-ți-a), g.-d. art. frácției; pl. frácții, art. frácțiile (-ți-i-)
frácție (mat.) s. f. (sil. -ți-e), art. fracțía (sil. -ți-a), g.-d. art. fracțíei; pl. fracțíi, art. fracțíile (sil. -ți-i-)
FRÁCȚIE s. (MAT.) 1. (înv.) sfărâmătură. 2. fracție zecimală = număr zecimal.
FRÁCȚIE s.f. Număr care exprimă una sau mai multe părți dintr-un întreg. ♦ Raport între două expresii matematice. [Gen. -iei, var. fracțiune (5) [în DN] s.f. / cf. fr. fraction, lat. fractio].
FRÁCȚIE s. f. număr care exprimă una sau mai multe părți dintr-un întreg. ◊ raport între două expresii matematice. (< fr. fraction, lat. fractio)
FRÁCȚIE ~i f. 1) mat. Raport a două numere întregi. 2) v. FRACȚIUNE. [Art. fracția; G.-D. fracției; Sil -ți-e] /<fr. fraction
fracți(un)e f. 1. partea dintr’un tot: o fracțiune din adunare; 2. număr exprimând una sau mai multe părți din unitatea împărțită în părți egale.
*fracțiúne f. (lat. fráctio, -ónis, d. fractus, frînt). V. e- și re-fracțiune). Frîngere. Porțiune, parte: fracțiunea unuĭ partid. Aritm. Număr care exprimă una saŭ maĭ multe părțĭ ale unitățiĭ împărțite în părțĭ egale: fracțiune ordinară, decimală. – Și frácție.
FRACȚIE s. (MAT.) 1. (înv.) sfărîmătură. 2. fracție zecimală = număr zecimal.
FRÁCȚIE (< fr., lat.) s. f. (MAT.) Termen folosit în aritmetică pentru numărul rațional. ◊ F. ireductibilă = f. în care numărătorul și numitorul sunt numere prime. ◊ F. ordinară = simbol sau număr care reprezintă raportul a două numere întregi (ex. 2/3, 5/7, 9/8). ◊ F. zecimală finită = f. ordinară al cărei numitor este o putere a lui 10 (ex. 3/10 = 0,3). ◊ F. zecimală periodică = f. zecimală care are un grup de zecimale (numit perioadă) ce se repetă necontenit. ◊ F. zecimală periodică simplă = f. zecimală periodică la care perioada urmează imediat după virgulă; ex. 4/3 = 1.333... = 1,(3). ◊ F. zecimală periodică mixtă = f. zecimală periodică la care perioada nu urmează imediat după virgulă; ex. 5/6 = 0,833... = 0,8(3).

fracție dex

Intrare: fracție
fracție