Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

30 defini╚Ťii pentru fr├ónghie

chin├íp sn [At: ╚śIO / Pl: ~uri / E: tc kinab] (Trr) Fr├ónghie.
FR├éNGH├ŹE1, fr├ónghii, s. f. Fir lung ╚Öi gros f─âcut din mai multe fibre vegetale sau din fire animale, precum ╚Öi din fibre sintetice, r─âsucite una ├«n jurul alteia; funie. [Acc. ╚Öi: (reg.) frß║ąnghie] ÔÇô Lat. fimbria.
FR├éNGH├ŹE2 s. f. v. frenghie.
FRENGH├ŹE, frenghii, s. f. (├Änv.) Brocart. [Var.: fr├óngh├şe s. f.] ÔÇô Din tc. frengi.
FR├éNGH├ŹE1, fr├ónghii, s. f. Fir lung ╚Öi gros f─âcut din mai multe fibre vegetale sau din fire animale, precum ╚Öi din fibre sintetice, r─âsucite una ├«n jurul alteia; funie. [Acc. ╚Öi: (reg.) frß║ąnghie] ÔÇô Lat. fimbria.
FR├éNGH├ŹE2 s. f. v. frenghie.
FRENGH├ŹE, frenghii, s. f. (├Änv.) Brocart. [Var.: fr├óngh├şe s. f.] ÔÇô Din tc. frengi.
FRENGH├ŹE, frenghii, s. f. (╚śi ├«n forma fr├«nghie; ├«nvechit) Brocart. Rochie [de] atlaz cu flori de m─âtase, cu guri de fr├«nghie, cu sponci de argint poleite. La ODOBESCU, S. I 422. ├Änve╚Öm├«nt─â pe c─âpitanii doroban╚Ťilor ╚Öi c─âl─âra╚Öilor cu frenghii... ╚Öi cu atlas. B─éLCESCU, O. I 17. E╚Öi, feti╚Ť─â, La porti╚Ť─â, C─â te-a╚Öteapt─â Talion... Cu tichie De fr├«nghie, Cu pean─â De cioc├«rlie. TEODORESCU, P. P. 192. ÔÇô Variant─â: fr├«ngh├şe s. f.
FR├ÄNGH├ŹE2, fr├«nghii, s. f. Fir lung ╚Öi gros, f─âcut din mai multe sfori r─âsucite una ├«n jurul alteia; funie. I-au legat cu fr├«nghii. DUMITRIU, N. 130. S-au repezit to╚Ťi ca pisicile pe sc─ârile de fr├«nghie ├«n catarge. BART, E. 273. F─âcur─â ├«ntr-o cas─â veche o sal─â de teatru... ca s─â gioace pantomima ╚Öi dan╚Ťul pe fr├«nghie. NEGRUZZI, S. I 341. (Cu aluzie la sp├«nzur─âtoare) Noi g├«ndeam s─â-╚Ťi d─âm sopon ╚Öi fr├«nghie. CREANG─é, P. 331. ÔÇô Accentuat ╚Öi: (regional) fr├«╠ünghie.
FR├ÄNGH├ŹE1 s. f. v. frenghie.
fr├óngh├şe (sfoar─â) s. f., art. fr├óngh├şa, g.-d. art. fr├óngh├şei; pl. fr├óngh├şi, art. fr├óngh├şile
frengh├şe (brocart) (├«nv.) s. f., art. frengh├şa, g.-d. art. frengh├şei; pl. frengh├şi, art. frengh├şile
fr├óngh├şe s. f., art. fr├óngh├şa, g.-d. art. fr├óngh├şei; pl. fr├óngh├şi, art. fr├óngh├şile
frengh├şe (brocart) s. f., art. frengh├şa, g.-d. art. frengh├şei; pl. frengh├şi, art. frengh├şile
FR├éNGH├ŹE s. funie, (pop.) ╚Ötreang, (Ban., Transilv. ╚Öi Olt.) paivan, (Transilv. ╚Öi Maram.) ╚Öparg─â, (Ban., Transilv. ╚Öi Bucov.) ╚Ötric, (├«nv.) a╚Ť─â, (arg.) t─âu. (A legat ceva cu o ~.)
FR├éNGH├ŹE s. v. br├óu, canaf, cing─âtoare, ciucure.
FRENGH├ŹE s. v. brocart.
fr├«ngh├şe (-├şi), s. f. ÔÇô 1. (├Änv.) Ciucure, canaf. ÔÇô 2. (Banat) Centur─â, cing─âtoare. ÔÇô 3. (Olt.) Scul de l├«n─â. ÔÇô 4. Sfoar─â. ÔÇô Var. fr├«mbie, frimbie, fimbrie, fringhie. Lat. fß┐Ĺmbria (Pu╚Öcariu 653; Candrea-Dens., 650; REW 3308; DAR), cf. prov. fremnha, fr. frange. Dup─â Byck-Graur, BL, I, 21, i din var. s-ar explica prin pl., ipotez─â care ni se pare insuficient─â. Pentru it. frangia, cf. Battisti, III, 1707. Der. fr├«nghier, s. m. (persoan─â care face sau vinde fr├«nghii); fr├«nghierit, s. n. (totalitatea fr├«nghiilor necesare la pescuit); fr├«nghiu╚Ť─â, s. f. (dim. de la fr├«nghie; plant─â, Funaria hygrometrica); fr├«nguial─â, s. f. (Trans., lovire, cr─âpare). ÔÇô Din rom. provin slov. frembia, rut. frembija (Miklosich, Wander., 15; Candrea, Elemente, 404).
FR├éNGH├ŹE ~i f. Sfoar─â groas─â confec╚Ťionat─â prin r─âsucirea mai multor fire unul ├«n jurul altuia; funie. [G.-D. fr├ónghiei; Sil. -ghi-e] /<lat. fimbria
frengh├şe, frengh├şi, s.f. (├«nv.) 1. ╚Ťes─âtur─â de m─âtase de calitate superioar─â, ├«nflorat─â sau ornamentat─â cu fire de aur sau de argint; brocart purpuriu. 2. br├óu ├«ngust ╚Öi lung.
frânghie f. funie din cânepă netoarsă. [Vechiu-rom. frâmbie, ciucure (Banat frânghie, fașă) = lat. FIMBRIA: termen de origină dialectală].
frânghie f. V. frenghie: cu tichie de frânghie, cu pană de ciocârlie POP.
frenghie f. 1. brocat: roche de belacoas─â cu gurile de frenghie OD. 2. Buc. br├óu ├«ngust ╚Öi lung. [Turc. FRENGH├Ź, lit. stof─â fr├ónceasc─â sau italian─â].
frengh├şe f. (turc. frengi, brocat, d. frenk, franc, e┼şropenesc). Vech─ş. Brocat.
fr├«╠ümbie f. (lat. f─şmbria, c─şucure, d. fibra, fibr─â; pv. fiemnha, fr. frange. D. rom. vine moravu ╚Öi rut. fr├ęmbia. V. franj. Cp. cu canaf). Est. Rar. Uri─şoc, p─şedin, fire r─âmase ne╚Ťesute la cap─âtu une─ş stofe. Olt. Ban. Serbia. Fr├«nghie. Br─âcinar, cing─âtoare. Fr├«nghie. Maram. Fr├«nghie.
fr├«╠ünghie ╚Öi (sud) -├şe f. (d. fr├«mbie). Funie, sfoar─â foarte groas─â (de ├«ntins rufele, de legat la catargurile cor─âbiilor ╚Ö. a.). Lucrur─ş ├«ntinse pe o fr├«nghie: a sp─âlat tre─ş fr├«nghi─ş de rufe.
frânghie s. v. BRÎU. CANAF. CINGĂTOARE. CIUCURE.
frenghie s. v. BROCART.
FR├ÄNGHIE s. funie, (pop.) ╚Ötreang, (Ban., Transilv. ╚Öi Olt.) paivan, (Transilv. ╚Öi Maram.) ╚Öparg─â, (Ban., Transilv. ╚Öi Bucov.) ╚Ötric, (├«nv.) a╚Ť─â, (arg.) t─âu. (A legat animalul cu o ~.)
fr├ómbie, s.f. ÔÇô v. frambie.

Frânghie dex online | sinonim

Frânghie definitie

Intrare: frânghie
frânghie substantiv feminin
  • pronun╚Ťie: fr├óngh'ie, fr'├ónghie
frâmbie substantiv feminin
Intrare: frenghie
frânghie substantiv feminin
  • pronun╚Ťie: fr├óngh'ie, fr'├ónghie
frenghie substantiv feminin