Dicționare ale limbii române

10 definiții pentru foxterier

FOXTERIÉR, foxterieri, s. m. Rasă de câini de casă, rezistenți și iuți, cu urechi scurte, cu picioare drepte, buni vânători de animale din vizuini; fox. [Pr.: -ri-er] – Din fr. foxterrier.
FOXTERIÉR, foxterieri, s. m. Rasă de câini de casă, rezistenți și iuți, cu urechi scurte, cu picioare drepte, buni vânători de animale mici care trăiesc în vizuini; fox. [Pr.: -ri-er] – Din fr. foxterrier.
FOXTERIÉR, foxterieri, s. m. Soi de cîine de casă rezistent și iute, cu urechi scurte și cu picioare drepte, bun șoricar.
foxteriér (-ri-er) s. m., pl. foxteriéri
foxteriér s. m. (sil. -ri-er), pl. foxteriéri
FOXTERIÉR s. (ZOOL.) fox. (Latră un ~.)
FOXTERIÉR s.m. Câine de casă, puternic, cu urechile scurte și cu picioarele drepte, bun vânător de șoareci; fox. [Pron. -ri-er. / < fr. fox-terrier].
FOXTERIÉR s. m. câine de casă, puternic și iute, cu urechile scurte și cu picioarele drepte, bun vânător de vulpi; fox. (< fr. fox-terrier)
FOXTERIÉR ~i m. 1) Rasă de câini de talie mică, cu botul gros și cu urechile scurte, folosiți la vânatul animalelor mici care trăiesc în vizuini (bursuci, vulpi etc.). 2) Câine din aceasta rasă. [Sil. -ri-er] /<fr. foxterrier
FOXTERIER s. (ZOOL.) fox. (Latră un ~.)

foxterier definitie

foxterier dex

Intrare: foxterier
foxterier substantiv masculin
  • silabisire: -ri-er