fotografiere definitie

20 definiții pentru fotografiere

FOTOGRAFIÁ, fotografiez, vb. I. Tranz. A fixa imaginea unui obiect, a unei persoane, a unui peisaj etc. pe o placă sau pe un film fotografic cu ajutorul unui aparat fotografic; a realiza o fotografie. [Pr.: -fi-a] – Din fr. photographier.
FOTOGRAFIÉRE, fotografieri, s. f. Acțiunea de a fotografia și rezultatul ei. [Pr.: -fi-e-] – V. fotografia.
FOTOGRAFIÁ, fotografiez, vb. I. Tranz. A fixa imaginea unui obiect, a unei persoane, a unui peisaj etc. pe o placă sau pe o hârtie fotografică sensibilă cu ajutorul unui aparat fotografic; a realiza o fotografie. [Pr.: -fi-a-] – Din fr. photographier.
FOTOGRAFIÉRE, fotografieri, s. f. Acțiunea de a fotografia și rezultatul ei. [Pr.: -fi-e-] – V. fotografia.
FOTOGRAFIÁ, fotografiez, vb. I. Tranz. A fixa imaginea unui obiect pe o hîrtie sensibilă, prin procedee bazate pe legi optice. – Pronunțat: -fi-a.
FOTOGRAFIÉRE s. f. Acțiunea de a fotografia. (Fig.) Estetica realismului socialist ne învață că, acolo unde realitatea devine pentru artist obiectul unei fotografieri servile, arta încetează să mai existe. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 373, 2/3. – Pronunțat: -fi-e-.
fotografiá (a ~) (-to-gra-fi-a) vb., ind. prez. 3 fotografiáză, 1 pl. fotografiém (-fi-em); conj. prez. 3 să fotografiéze; ger. fotografiínd (-fi-ind)
fotografiére (-to-gra-fi-e-) s. f., g.-d. art. fotografiérii; pl. fotografiéri
fotografiá vb. (sil. -gra-fi-a), ind. prez. 1 sg. fotografiéz, 3 sg. și pl. fotografiáză, 1 pl. fotografiém (sil. -fi-em); conj. prez. 3 sg. și pl. fotografiéze; ger. fotografiínd (sil. -fi-ind)
fotografiére s. f. (sil. -gra-fi-e-), g.-d. art. fotografiérii; pl. fotografiéri
FOTOGRAFIÁ vb. (pop.) a (se) poza.
FOTOGRAFIÉRE s. (pop.) pozare.
FOTOGRAFIÁ vb. I. tr. A fixa imaginea unui obiect, unei ființe etc. pe o hârtie sau pe o placă fotosensibilă cu ajutorul unui sistem de lentile. [Pron. -fi-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. / < fr. photographier].
FOTOGRAFIÉRE s.f. Acțiunea de a fotografia. [Pron. -fi-e-. / < fotografia].
FOTOGRAFIÁ vb. tr. a fixa imaginea unui obiect, a unei ființe etc. pe o hârtie sau pe o placă fotosensibilă, cu ajutorul unui sistem de lentile. (< fr. photographier)
A FOTOGRAFIÁ ~éz tranz. (ființe, obiecte, locuri etc.) A fixa o imagine pe o placă sau pe hârtie fotografică cu ajutorul unui aparat fotografic. [Sil. -fi-a] /<fr. photographier
fotografià v. a reproduce prin fotografie.
*fotografiéz v. tr. (d. fotografie; fr. photografier). Obțin o imagine pin fotografie. Fig. Descriŭ foarte exact.
FOTOGRAFIA vb. (pop.) a (se) poza.
FOTOGRAFIERE s. (pop.) pozare.

fotografiere dex

Intrare: fotografia
fotografia verb grupa I conjugarea a II-a
  • silabisire: -gra-fi-a
Intrare: fotografiere
fotografiere substantiv feminin
  • silabisire: -gra-fi-e-