Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

28 defini╚Ťii pentru formula

FORMUL├ü, formulez, vb. I. Tranz. A da o form─â precis─â unui g├ónd, unei idei, unei hot─âr├óri etc.; a exprima prin cuvinte, a enun╚Ťa. ÔÇô Din fr. formuler.
FORM├ÜL─é, formule, s. f. 1. Enun╚Ť precis al regulii de urmat pentru efectuarea unei anumite opera╚Ťii; expresie precis─â, general─â ╚Öi invariabil─â a unei idei, a unei rela╚Ťii, a unei legi etc. (care se poate aplica mai multor cazuri particulare). ÔÖŽ Fraz─â-tip folosit─â oral ├«n anumite ocazii sau ├«n scris la redactarea unor acte, sentin╚Ťe etc. ÔŚŐ Formul─â de polite╚Ťe = form─â conven╚Ťional─â de exprimare sau de adresare, consacrat─â prin uz. 2. (Mat.) Rela╚Ťie, ├«n general simbolic─â, care exprim─â o proprietate cu caracter general ╚Öi care serve╚Öte la rezolvarea problemelor de acela╚Öi gen. 3. Expresie ├«n simboluri chimice care reprezint─â compozi╚Ťia calitativ─â ╚Öi cantitativ─â a moleculei unei substan╚Ťe. 4. Parol─â. 5. Mijloc, solu╚Ťie. ÔÇô Din fr. formule, lat. formula.
FORMUL├ü, formulez, vb. I. Tranz. A da o form─â precis─â unui g├ónd, unei idei, unei hot─âr├óri etc., a exprima prin cuvinte. ÔÇô Din fr. formuler.
FORM├ÜL─é, formule, s. f. 1. Enun╚Ť precis al regulii de urmat pentru efectuarea unei anumite opera╚Ťii; expresie precis─â, general─â ╚Öi invariabil─â a unei idei, a unei rela╚Ťii, a unei legi etc. (care se poate aplica mai multor cazuri particulare). ÔŚŐ Formul─â de polite╚Ťe = form─â conven╚Ťional─â de exprimare, consacrat─â prin uz, cu care te adresezi unei autorit─â╚Ťi sau unei persoane. ÔÖŽ Fraz─â-tip folosit─â oral ├«n anumite ocazii sau care, scris─â, cuprinde termenii expre╚Öi ├«n care trebuie redactat un act, o sentin╚Ť─â etc. 2. Rela╚Ťie alc─âtuit─â din litere, cifre ╚Öi semne matematice, constituind o identitate ├«n care unul dintre membri este considerat ca expresie a celuilalt sau ca regul─â de urmat pentru a calcula valoarea celuilalt. 3. Expresie ├«n simboluri chimice care reprezint─â compozi╚Ťia calitativ─â ╚Öi cantitativ─â a moleculei unei substan╚Ťe. 4. Parol─â. 5. Mijloc, solu╚Ťie. ÔÇô Din fr. formule, lat. formula.
FORMUL├ü, formulez, vb. I. Tranz. A da o form─â precis─â unei g├«ndiri, unei hot─âr├«ri etc.; a exprima prin cuvinte. V. enun╚Ťa, redacta. ├Än ┬źTezele din aprilie┬╗, Lenin a formulat pentru prima dat─â teza marxist─â fundamental─â despre republica sovietelor ca forma cea mai potrivit─â de organizare politic─â a societ─â╚Ťii ├«n perioada de trecere de la capitalism la socialism. SC├ÄNTEIA, 1952, nr. 2328. ÔŚŐ Refl. G├«ndurile, observa╚Ťiile lui i se formulau ╚Öi i se a╚Öezau ├«n cap pe coloane de gazet─â. VLAHU╚Ü─é, O. A. III 22. (Cu pron. pers. ├«n dativ) ├Ä╚Öi formulase ├«n minte, concret ╚Öi simplu, ├«ntr-o expunere direct─â, toate problemele pe care ar fi dorit s─â le ridice. MIHALE, O. 296.
FORM├ÜL─é, formule, s. f. 1. Expresie precis─â, general─â ╚Öi invariabil─â a unei idei, a unei rela╚Ťii, a unei legi etc. (care se poate aplica mai multor cazuri particulare). Arta, ca ╚Öi literatura, suport─â succesive transform─âri, care nu se pot ├«ncercui ├«n formule. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 373, 3/1. Forma definitiv─â sub care poezia e publicat─â reprezint─â formula de stil artistic a lui Eminescu. ROSETTI, S. L. 34. Nu ╚Ťin s─â precizez o formul─â de art─â. ANGHEL, PR. 171. ÔŚŐ Formul─â de polite╚Ťe = form─â conven╚Ťional─â de exprimare, consacrat─â prin uz, cu care te adresezi unei autorit─â╚Ťi sau unei persoane. ÔÖŽ Fraz─â-tip folosit─â oral ├«n anumite ocazii sau care, scris─â, cuprinde termenii expre╚Öi ├«n care trebuie redactat un act, o sentin╚Ť─â etc. ÔŚŐ Formul─â executorie v. executoriu. 2. Expresie ├«n litere, cifre ╚Öi semne matematice, constituind o identitate ├«n care unul din membri e considerat ca expresie a celuilalt sau ca regul─â de urmat pentru a calcula valoarea celuilalt membru. Formula ridic─ârii binomului la p─âtrat. Ôľş ├Än toate c─âr╚Ťile omul ├«i ap─ârea izolat de via╚Ťa adev─ârat─â, singuratec ╚Öi abstract ca o formul─â matematic─â. REBREANU, P. S. 122. 3. Expresie ├«n simboluri care reprezint─â compozi╚Ťia unei combina╚Ťii chimice. Formula apei este H2O. 4. Parol─â. Departe... sentinelele ├«╚Öi ├«ng├«nau cu glasuri somnoroase formulele. SADOVEANU, M. C. 58. 5. Mijloc, solu╚Ťie.
formulá (a ~) vb., ind. prez. 3 formuleáză
form├║l─â s. f., g.-d. art. form├║lei; pl. form├║le
formul├í vb., ind. prez. 1 sg. formul├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. formule├íz─â
form├║l─â s. f., g.-d. art. form├║lei; pl. form├║le
FORMUL├ü vb. 1. a exprima, a pronun╚Ťa, a rosti, a spune, a zice. (A ~ urm─âtoarea opinie...) 2. v. exprima. 3. v. enun╚Ťa. 4. v. emite. 5. v. redacta.
FORM├ÜL─é s. 1. enun╚Ť. (O ~ matematic─â.) 2. parol─â. (Nu cunoa╚Öte ~.)
FORMULÁ vb. I. tr. A da formă, a exprima, a spune în cuvinte (o idee, o gândire etc.). [< fr. formuler, it. formulare].
FORM├ÜL─é s.f. 1. Expresie general─â ╚Öi invariabil─â a unei idei, a unei rela╚Ťii etc. care poate fi aplicat─â ├«n mai multe cazuri particulare. ÔŚŐ Formul─â de polite╚Ťe = form─â conven╚Ťional─â de exprimare folosit─â pentru a se adresa unei autorit─â╚Ťi sau unei persoane. ÔÖŽ Fraz─â-tip care cuprinde termenii formali ╚Öi expre╚Öi ├«n care trebuie compus un act, o sentin╚Ť─â etc. 2. Expresie matematic─â reprezent├ónd o rela╚Ťie general─â ├«ntre mai multe m─ârimi. 3. Expresie ├«n simboluri care reprezint─â compozi╚Ťia unei combina╚Ťii chimice. 4. Solu╚Ťie; mod de a face ceva, mijloc. 5. Parol─â. [< lat., it. formula, fr. formule].
FORMULÁ vb. tr. a exprima, a spune în cuvinte (o idee, o gândire etc.). (< fr. formuler)
FORM├ÜL─é s. f. 1. expresie general─â ╚Öi invariabil─â a unei idei, a unei rela╚Ťii etc. care poate fi aplicat─â ├«n mai multe cazuri particulare. ÔÖŽ ~ de polite╚Ťe = form─â conven╚Ťional─â de exprimare, pentru a se adresa unei autorit─â╚Ťi sau unei persoane. ÔŚŐ fraz─â-tip ├«n anumite ocazii sau la redactarea unor sentin╚Ťe etc. 2. (mat.) expresie reprezent├ónd o rela╚Ťie general─â ├«ntre mai multe m─ârimi. 3. reprezentare ├«n simboluri a compozi╚Ťiei unei combina╚Ťii chimice. 4. solu╚Ťie; mijloc, mod de a face ceva. 5. parol─â. (< fr. formule, lat. formula)
A FORMUL├ü ~├ęz tranz. (idei, g├ónduri, hot─âr├óri etc.) A prezenta ├«ntr-o anumit─â form─â. /<fr. formuler
FORM├ÜL─é ~e f. 1) Exprimare generalizat─â, concis─â ╚Öi exact─â a unei legit─â╚Ťi sau a unui principiu. 2) mat. Expresie care reprezint─â o rela╚Ťie generalizat─â ├«ntre mai multe m─ârimi, fixat─â ├«n simboluri ╚Öi ├«n semne speciale. ~ algebric─â. 3) chim. Expresie care reprezint─â compozi╚Ťia ╚Öi structura unei substan╚Ťe cu ajutorul simbolurilor. ~a apei. /<fr. formule, lat. formula
formul├á v. 1. a redacta ├«n forma obi╚Önuit─â: a formula o sentin╚Ť─â; 2. fig. a enun╚Ťa cu preciziune: a-╚Öi formula opiniunea.
formul─â f. 1. model dup─â care se redacteaz─â un act: formul─â de testament; 2. mod obi╚Önuit de a se exprima ├«n rela╚Ťiunile vie╚Ťii; 3. expresiune algebric─â enun╚Ť├ónd pe scurt regula de urmat pentru solu╚Ťiunea chestiunilor de aceea╚Ö specie; 4. expresiune chimic─â indic├ónd elementele din care e compus─â o substan╚Ť─â; 5. ordonan╚Ť─â medical─â.
*f├│rmul─â f., pl. e (lat. f├│rmula, dim. d. forma. Cp. cu v├şrgul─â). Model, form─â dup─â care se redacteaz─â un act. Mod de a te exprima, de a te purta conform uzulu─ş; formul─â de polite╚Ť─â. Ordonan╚Ť─â, re╚Ťet─â: formul─â medical─â. Expresiune algebric─â care enun╚Ť─â pe scurt regula de urmat p. rezolvarea chestiunilor de acela╚Ö─ş fel. Expresiune chimic─â care arat─â elementele din care se compune o substan╚Ť─â. ÔÇô Fals form├║l─â (dup─â fr.).
*formul├ęz v. tr. (d. f├│rmul─â; fr. formuler). Redactez ├«n form─â obi╚Önuit─â: a formula o senten╚Ť─â. Enun╚Ť precis: a formula o acuza╚Ťiune.
FORMULA vb. 1. a exprima, a pronun╚Ťa, a rosti, a spune, a zice. (A ~ urm─âtoarea opinie...) 2. a exprima, a expune. (A-si ~ ideile.) 3. a enun╚Ťa. (A ~ o judecat─â de valoare.) 4. a elabora, a emite, a enun╚Ťa, a expune. (A ~ o nou─â teorie.) 5. a alc─âtui, a compune, a concepe, a elabora, a face, a ├«ntocmi, a redacta. (A ~ un raport.)
FORMUL─é s. 1. enun╚Ť. (O ~ matematic─â.) 2. parol─â. (Nu cunoa╚Öte ~.)
FORMULE DE SALUT. Formule de salut la ├«nt├«lnire: Bine te-am g─âsit (s─ân─âtos), bine v-am g─âsit (s─ân─âto╚Öi), bun g─âsit; s─ârut m├«na (m├«inile), s─ârut m├«nu╚Ťa (m├«nu╚Ťele, m├«nu╚Öi╚Ťele) (fam.); te salut, v─â salut, salutare; s─â tr─âie╚Öti, s─â tr─âi╚Ťi; respectele mele, (cu) tot respectul, omagiile mele, am (avem) onoarea, cu stim─â, cu toat─â stima; noroc (hai noroc), noroc bun, (mai) bun lucru, pa, bun─â; bun─â diminea╚Ťa, nea╚Ťa; bun─â ziua; bun─â seara, seara (sara) bun─â; bun─â vreme, bun ├«nt├«lni╚Ö (├«nt├«lni╚Öul). Bine ai venit (s─ân─âtos), bine a╚Ťi venit (s─ân─âto╚Öi), fii binevenit, fi╚Ťi bineveni╚Ťi (la noi, ├«n casa noastr─â), bun venit, bun sosit, bun─â s─â-╚Ťi fie inima, bun ajuns (ajunsul). Formule de salut la desp─âr╚Ťire: Cu bine, cu bine ╚Öi s─â ne vedem s─ân─âto╚Öi, r─âm├«i (r─âm├«ne╚Ťi) cu bine, te (v─â) las cu bine, numai bine, s─â ne vedem cu bine, s-auzim de bine, s─â te g─âsesc s─ân─âtos, s─â v─â g─âsesc (g─âsim) s─ân─âto╚Öi, r─âm├«i s─ân─âtos, r─âm├«ne╚Ťi s─ân─âto╚Öi, r─âm├«ne╚Ťi s─ân─âto╚Öi ╚Öi s─â auzim de bine, s─ân─âtate (bun─â); la revedere, pe cur├«nd, la bun─â vedere; s─ârut m├«na (m├«inile), s─ârut m├«nu╚Ťa (m├«nu╚Ťele, m├«nu╚Öi╚Ťele) (fam.); te (v─â) s─ârut, te pup, te-am s─ârutat, adio, te-am pupat; (te) salut, te-am salutat, salutare; (hai) s─â tr─âie╚Öti, s─â tr─âi╚Ťi; pa, pa ╚Öi pusi; servus (reg.); ura, salve (fam.), ciau (fam.), saluti (fam.), tai-tai (fam.); noapte bun─â; bun─â ziua, ziua bun─â; bun─â seara, seara (sara) bun─â; noroc, noroc ╚Öi s─ân─âtate, noroc ╚Öi s─â tr─âie╚Öti: umbl─â (mergi, du-te) s─ân─âtos, umbla╚Ťi (merge╚Ťi) s─ân─âto╚Öi; s─â vii s─ân─âtos, s─â te-ntorci s─ân─âtos, s─â ne vedem s─ân─âto╚Öi; drum bun, cale bun─â, mergi cu bine, toate bune, c─âl─âtorie pl─âcut─â, c─âl─âtorie spr├«ncenat─â (ir.); odihn─â pl─âcut─â; spor la lucru, servici u╚Öor, succes; gard─â u╚Öoar─â (├«ntre medici); v├«nt bun (├«ntre marinari), v├«nt la pup─â. V. comportare, cordialitate, polite╚Ťe, salut.
formul─â, fragment muzical, cu prec─âdere melodic, dar ╚Öi ritmic sau armonic, de dimensiuni reduse (de obicei nu mai mare dec├ót un motiv*) ╚Öi nedefinit sintactic, av├ónd roluri multiple: I. F. melodic─â, 1. V. incipit (I, 1, 2); intona╚Ťie (I, 2). 2. ├Änl─ân╚Ťuire de intervale* tipic─â melodicii pentatonice. Dup─â Br─âiloiu, aceste f. (ÔÇ×pentatonismeleÔÇŁ) sunt cele care confer─â pentatonicii* o func╚Ťionalitate* specific─â ╚Öi identitate de sistem. 3. Element structural al modurilor (I, 3) heptatonice medievale, cu rol esen╚Ťial ├«n ehurile* biz., ├«n maqam* ╚Öi ├«n raga*, totodat─â mijloc mnemotehnic (germ. Merkformel ÔÇ×formul─â de recunoa╚ÖtereÔÇŁ), de identificare ╚Öi ├«nsu╚Öire a acestora. Con╚Ťin├ónd principalele ├«ntors─âturi melodice ale modului, dar ╚Öi indica╚Ťii asupra finalei* sau tonuri de recitare (v. confinalis; repercussa), chiar dac─â nu mai ├«ndeplineau func╚Ťia (f. I, 2), f. mai aveau reminiscen╚Ťe intervalice proprii pentatonismelor: ÔÇ×[...] f. melodice [...] au fost folosite ├«n practica muzicii culte ├«naintea de stabilirea octoechului*, ├«n R─âs─ârit ca ╚Öi ├«n Apus. Odat─â cu fixarea celor opt moduri biserice╚Öti, f. melodice pentatonice au suferit influen╚Ťa lor, ter╚Ťele* fiind divizate prin c├óte un sunet intermediar, adapt├óndu-se astfel prescrip╚Ťiilor modale instituite de bis. P├ón─â t├órziu ├«n sec. 13 ╚Öi 14, se recunoa╚Öte rolul pentatonicii ├«n melodiile transmise ├«n muzica profan─â ca ╚Öi ├«n cea spiritual─âÔÇŁ (G. Breazul). F. melodice erau specifice fiec─ârui mod ╚Öi, pentru accentuarea func╚Ťiei lor mnemotehinice, erau ├«nso╚Ťite ÔÇô a╚Öa cum men╚Ťioneaz─â tratatele medievale, biz. ╚Öi lat. ÔÇô de asocieri silabice f─âr─â semnifica╚Ťie, invariabile, ca: ß╝Ç╬Ż╬▒╬Ż╬Á╬▒╬Ż╬Á¤é (ananeanes) ÔÇô modul 1 autentic; ß╝Ç╬Ż╬Á╬▒╬Ż╬Á¤é (aneanes) ÔÇô modul 2 autentic; ╬Ż╬Á╬▒╬Ż╬Á¤é (neanes) ÔÇô modul 1 plagal; ß╝Ç╬│╬╣╬▒ (hagia) ÔÇô modul 4 autentic etc. la bizantini; ananes, neanes, nana, hagia etc., la latini. Aceste texte-f. se numeau la bizantini enechema, epechema sau apechema iar la latini noane. 4. ├Än folclorul* rom├ónesc, unitatea melodic─â cu func╚Ťie nu ├«n primul r├ónd sintactic─â, ci topic─â ├«n structura arhitectonic─â* a unor genuri: ├«n doin─â*, f. de ├«nceput sau de ├«ncheiere; ├«n balad─â (IV), f. instr., de tip riturnel─â*, ce instaureaz─â momente de relaxare ├«n redarea versurilor de c─âtre interpretul vocal. 5. ├Äntors─âtur─â melodic─â tipizat─â (inclusiv prin grafie), reprezent├ónd o succesiune prescris─â de intervale, cu rol de ÔÇ×├«nfrumuse╚ŤareÔÇŁ ├«n melodie (= ornamente*) ╚Öi cu rol ÔÇ×melodicÔÇŁ ├«n armonie (ex.: apogiatura*; anticipa╚Ťia*; ├«nt├órzierea*; cambiata* etc.) II. F. ritmic─â. Expresie int├ólnit─â relativ frecvent ├«n limbajul analitic, are o leg─âtur─â mai pu╚Ťin sesizabil─â cu gramatica sonor─â, c─âci, sintactic, ritmul* este subordonat ╚Öi subiacent oric─ârei forma╚Ťiuni morfologice (celul─â*, motiv*, fraz─â* etc.). ├Än sine, orice formulare ce are o configura╚Ťie fix─â ╚Öi neconfundabil─â, d─â na╚Ötere unei unit─â╚Ťi independente ce nu mai este implicit─â ci explicit─â morfemelor melodice. Astfel, orice picior (1) metric este ╚Öi o f. ritmic─â, dup─â cum, ├«n ritmul de tip occid. [divizionar, v. sistem (II, 6)], sincopa* ├«ndepline╚Öte o func╚Ťie similar─â. ├Än arhitectonica a numeroase dansuri* pop. sau a acelora preluate de muzica cult─â, f. ritmic─â (ritmul de baz─â) este un continuum pulsatoriu configurator, ├«n timp ce ├«n unele genuri cu refren* acesta din urm─â este nu numai precis determinat din punct de vedere topic, ci constituie el ├«msu╚Öi o f. ritmic─â ÔÇô aceea╚Öi chiar la nivelul mai multor variante* ÔÇô ca de ex. ├«n colinde*. III. F. armonic─â. Succesiune tipizat─â de acorduri* care, pentru armonia (III, 2) clasic─â, se concentrez─â mai ales ├«n momentele de caden╚Ť─â (1). Ascensiunea func╚Ťiei dominantice a canalizat f. armonice ale barocului* ╚Öi ale clasicismului* spre caden╚Ťa autentic─â I-IV-V-I, care la Haydn, Mozart sau Rossini iau o turnur─â aproape stereotip─â. Se p─âstreaz─â totu╚Öi ╚Öi unele ├«ntors─âturi modale, cum este aceea a sextei napolitane sau aceea a semicaden╚Ťei baroce de origine frigic─â; chiar rela╚Ťia caden╚Ťei ├«ntrerupte, prin mersul obligatoriu al sensibilei* spre ter╚Ťa acordului treptei* a VI-a ╚Öi dublarea acestei ter╚Ťe, este o f. armonic─â. ├Änc─â ├«naintea fix─ârii unor asemenea succesiuni de trepte, mai mult sau mai pu╚Ťin ÔÇ×sateliteÔÇŁ func╚Ťiei dominantice, tratarea melodic─â a sensibilei se dovedise determinant─â ├«n configurarea stilului unei epoci. IV F. ostinato. Desen melodic coroborat cu o f. (II), av├ónd regimul unei repeti╚Ťii periodice. Poate fi de dimensiunile unui motiv (cazul unor dansuri ca folia*, malague├▒a*, pasamezzo) ori chiar ale unei propozi╚Ťii sau fraze (ca ├«n ciaconna*, sau passacaglia*), constituindu-se astfel ├«ntr-o tem─â* situat─â ├«n bas (III, 1). Poate fi ╚Öi numai de dimensiunile unei celule*, situat─â la orice voce, cu preponderen╚Ť─â ritmico-armonic─â sau ritmico-melodic─â (eventual armonic-figurat─â); acest ultim tip de f. pulsatorie a fost utilizat─â cu predilec╚Ťie de c─âtre expresioni╚Öti ╚Öi, ├«n unele cazuri, de jazz*. V.: figur─â (2); ornamente.
FORMULA 1, tip de automobile de curse de mare vitez─â, cu un singur loc, destinate competi╚Ťiilor ├«n circuit sau pe parcursuri ferme. ├Än fiecare an se desf─â╚Öoar─â Campionatul mondial al m─ârcilor ╚Öi pilo╚Ťilor de F. 1, pe parcursul a 16 mari circuite (pentru care se acord─â Mari premii ╚Öi punctaje), selec╚Ťiona╚Ťi dup─â timpul ob╚Ťinut ├«n calific─âri. Mari campioni ai F. 1: M. Fangio, E. Fittipaldi, J. Stewart, N. Lauda, A. Prost, N. Mansell, A. Senna, M. Schumacher.
FORM├ÜL─é s. f. (< lat., it. formula, cf. fr. formule): expresie general─â ╚Öi invariabil─â a unei idei sau rela╚Ťii, care poate fi aplicat─â ├«n mai multe cazuri particulare. ÔŚŐ ~ de adresare (de polite╚Ťe, de reveren╚Ť─â): f. conven╚Ťional─â consacrat─â, veche sau nou─â, care era sau este folosit─â ├«n raporturile dintre oameni ╚Öi autorit─â╚Ťi, eviden╚Ťiind natura acestor raporturi ╚Öi rangurile celor c─ârora erau sau este adresat─â, ca de exemplu ├«mp─âr─â╚Ťia-ta, m─âria-ta, domnia-ta, ├«n─âl╚Ťimea-ta, luminarea-ta, lumin─â╚Ťia-ta, sfin╚Ťia-ta, cucernicia-ta, excelen╚Ťa voastr─â etc. ÔŚŐ ~ el├şptic─â: f. care are la baz─â o elips─â, ca de exemplu cum s─â nu, cum nu, ba bine c─â nu, de ce nu, n-are unde, n-are c├ónd, n-are cum, n-are ├«ncotro etc. ÔŚŐ ~ f├şx─â: construc╚Ťie (sintagm─â, expresie, locu╚Ťiune) proprie stilurilor beletristic, ╚Ötiin╚Ťific ╚Öi publicistic, care comunic─â concis ╚Öi elocvent o idee, d├ónd stilului vioiciune ╚Öi sugestivitate. Limba rom├ón─â cunoa╚Öte foarte multe f. fixe, ca de exemplu ├«n ultim─â instan╚Ť─â, ├«n ultim─â analiz─â (├«nlocuite uneori nerecomandabil, prin analogie, cu ├«n ultim─â judecat─â ╚Öi ├«n ultim─â perspectiv─â), prin prisma (├«nlocuit─â uneori nerecomandabil cu din aceast─â prism─â, sub influen╚Ťa lui din aceast─â perspectiv─â), pune la dispozi╚Ťie sau pune la b─âtaie (├«nlocuite nerecomandabil, prin analogie, cu pune la contribu╚Ťie), la un nivel (├«nlocuit─â nerecomandabil, prin analogie, cu la un mod), pe teme (├«nlocuit─â nerecomandabil, prin analogie, cu pe probleme) etc.

Formula dex online | sinonim

Formula definitie

Intrare: formul─â
formul─â substantiv feminin
Intrare: formula
formula verb grupa I conjugarea a II-a