formatare definitie

2 intrări

11 definiții pentru formatare

FORMATÁ, formatez, vb. I. Tranz. A pregăti un disc magnetic pentru a putea fi folosit de calculator. – Din engl. format.
FORMATÁRE, formatări, s. f. Acțiunea de a formata și rezultatul ei. – V. formata.
*formatá (a ~) vb., ind. prez. 3 formateáză
*formatáre s. f., g.-d. art. formatắrii; pl. formatắri
formatá vb., ind. prez. 1 sg. formatéz, 3 sg. și pl. formateáză
formatáre s. f., pl. formatări
FORMATÁ vb. tr. a pregăti discheta pentru un anume tip de calculator. (< format2(2))
FORMATÁRE (după fr.) s. f. Operație care pregătește un disc magnetic pentru a putea fi folosit de calculator; constă în înscrierea pe disc a unor informații de control și ștergerea (totodată) a eventualelor date înregistrate.
formata, formatez v. t. a poseda sexual.
FORMATÁ, formatez, vb. I. Tranz. (Inform.) A împărți un disc în sectoare, conform unor specificații prescrise, astfel încât să poată fi stocate pe el diferite informații. – Din engl. format.
FORMATÁRE, formatări, s. f. (Inform.) Acțiunea de a formata și rezultatul acesteia. – V. formata.

formatare dex

Intrare: formata
formata verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: formatare
formatare substantiv feminin