Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

24 defini╚Ťii pentru formare

FORM├ü, formez, vb. I. Tranz. 1. A da fiin╚Ť─â ╚Öi form─â unui lucru; a face. ÔÖŽ Refl. A lua fiin╚Ť─â, a lua na╚Ötere. 2. A educa, a cre╚Öte. 3. (Despre mai multe elemente) A alc─âtui, a compune. ÔÖŽ A constitui, a reprezenta. 4. (Tehn.) A confec╚Ťiona forme de turn─âtorie, a ├«ndeplini opera╚Ťia de formare (2). ÔÇô Din fr. former, lat. formare.
FORM├üRE, form─âri, s. f. 1. Ac╚Ťiunea de a (se) forma ╚Öi rezultatul ei; forma╚Ťie (1). ÔÖŽ Preg─âtire, instruire, educare; creare. 2. Opera╚Ťie de confec╚Ťionare ╚Öi de asamblare a p─âr╚Ťilor constitutive ╚Öi a miezurilor care alc─âtuiesc o form─â de turn─âtorie. ÔÇô V. forma.
FORM├ü, formez, vb. I. Tranz. 1. A da fiin╚Ť─â ╚Öi form─â unui lucru; a face. ÔÖŽ Refl. A lua fiin╚Ť─â, a lua na╚Ötere. 2. A educa, a cre╚Öte. 3. (Despre mai multe elemente) A alc─âtui, a compune. ÔÖŽ A constitui, a reprezenta. 4. A confec╚Ťiona forme de turn─âtorie, a ├«ndeplini opera╚Ťia de formare. (2) ÔÇô Din fr. former, lat. formare.
FORM├üRE, form─âri, s. f. 1. Ac╚Ťiunea de a (se) forma ╚Öi rezultatul ei; forma╚Ťie (1). ÔÖŽ Preg─âtire, instruire, educare; creare. 2. Opera╚Ťie de confec╚Ťionare ╚Öi de asamblare a p─âr╚Ťilor constitutive ╚Öi a miezurilor care alc─âtuiesc o form─â de turn─âtorie. ÔÇô V. forma.
FORM├ü, formez, vb. I. 1. Tranz. A alc─âtui, a constitui, a face. V-am citit cu admira╚Ťie ╚Öi mi-am format ferma convingere c─â trebuie s─â fi╚Ťi un om bun. VLAHU╚Ü─é, O. A. 430. C├«nd, ├«n fine, au zis ├«n fa╚Ťa lumii: Voim a forma de acum ├«nainte un stat independent!, desigur nici unul dintr-├«n╚Öii nu ╚Öi-a putut ├«nchipui c─â aceast─â declara╚Ťiune este un simplu cuv├«nt. ODOBESCU, S. III 454. ÔÖŽ A organiza. 2. Tranz. A dezvolta. Scopul lui era s─â ├«ndemne pe arti╚Öti ╚Öi s─â formeze gustul publicului. GHICA, S. A. 80. ÔÖŽ A educa, a cre╚Öte. Uniunea Tineretului Muncitor ajut─â partidul s─â educe tineretul muncitor ├«n spirit comunist, s─â formeze cadrele de tehnicieni ╚Öi speciali╚Öti pentru toate ramurile construc╚Ťiei socialismului. LUPTA DE CLAS─é, 1950, nr. 9-10, 52. 3. Refl. A lua fiin╚Ť─â, a lua na╚Ötere. Rocile sedimentare s-au format prin depunere. 4. Tranz. A confec╚Ťiona forme de turn─âtorie.
FORM├üRE, form─âri, s. f. Ac╚Ťiunea de a (se) forma ╚Öi rezultatul ei. 1. Alc─âtuire, constituire. Una din sarcinile centrale ale muncii de agita╚Ťie la sate este lupta pentru consolidarea economico-organizatoric─â a gospod─âriilor agricole colective ╚Öi a ├«ntov─âr─â╚Öirilor agricole existente ╚Öi pentru formarea de noi gospod─ârii agricole colective ╚Öi ├«ntov─âr─â╚Öiri. LUPTA DE CLAS─é, 1953, nr. 11, 35. 2. Preg─âtire, instruire, educare. Organiza╚Ťiile sportive trebuie s─â duc─â o munc─â permanent─â de formare a unui tineret s─ân─âtos din punct de vedere fizic ╚Öi moral, apt de a ├«nt─âri ╚Öi ap─âra Republica Popular─â Rom├«n─â. REZ. HOT. I 175. 3. Creare, na╚Ötere. Formarea rocilor sedimentare este un proces ├«ndelungat. 4. Confec╚Ťionarea ╚Öi montarea formelor de turn─âtorie.
formá (a ~) vb., ind. prez. 3 formeáză
formáre s. f., g.-d. art. formắrii; pl. formắri
form├í vb., ind. prez. 1 sg. form├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. forme├íz─â
formáre s. f., g.-d. art. formării; pl. formări
FORM├ü vb. 1. v. fasona. 2. v. alc─âtui. 3. v. constitui. 4. a constitui, a fi, a ├«nsemna, a reprezenta, (rar) a prezenta. (Acest capitol ~ partea esen╚Ťial─â a lucr─ârii.) 5. a crea, a preg─âti. (~ cadre de speciali╚Öti.) 6. v. educa.
FORMÁRE s. 1. v. fasonare. 2. v. constituire. 3. creare, pregătire. (~ unor cadre de specialiști.) 4. v. educare.
FORM├ü vb. I. tr., refl. 1. A (se) face, a lua fiin╚Ť─â. ÔÖŽ A (se) constitui, a (se) organiza. ÔÖŽ tr. A alc─âtui, a confec╚Ťiona. 2. A (se) educa, a (se) dezvolta; a cre╚Öte. [< fr. former, it., lat. formare].
FORM├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a (se) forma ╚Öi rezultatul ei; formaj; forma╚Ťie. [< forma].
FORM├ü vb. I. tr., refl. 1. a (se) face, a lua fiin╚Ť─â. ÔŚŐ a (se) constitui, a (se) organiza. 2. a (se) educa, a (se) dezvolta; a cre╚Öte. II. tr. (despre elemente multiple) a alc─âtui, a compune; a reprezenta. (< fr. former, lat. formare)
FORM├üRE s. f. 1. ac╚Ťiunea de a (se) forma; formaj; forma╚Ťie (1); preg─âtire, instruire, educare. 2. confec╚Ťio-nare ╚Öi montare a unei forme de turn─âtorie. ÔŚŐ procedeu de fabricare prin vulcanizare a matri╚Ťelor unor obiecte de cauciuc. 3. turnare ╚Öi deshidratare a pastei fibroase pentru ob╚Ťinerea unei benzi sau foi de h├órtie. 4. opera╚Ťia de a da unei piese de ├«mbr─âc─âminte sau de ├«nc─âl╚Ť─âminte forma potrivit─â. (< forma)
A FORM├ü ~├ęz tranz. 1) A face s─â se formeze. 2) A dezvolta prin ac╚Ťiuni con╚Ötiente ╚Öi sistematice de instruire ╚Öi educare. 3) (metale sau aliaje ├«n stare lichid─â) A turna ├«ntr-un tipar (pentru a da o form─â). /<fr. former, lat. formare
A SE FORM├ü m─â ~├ęz intranz. A-╚Öi lua ├«nceputul; a lua na╚Ötere; a lua fiin╚Ť─â. /<fr. former, lat. formare
form├á v. 1. a da fiin╚Ť─â ╚Öi form─â; 2. a da o form─â sau figur─â: a forma litere, sunete; 3. a institui, a stabili: a forma o societate; 4. a produce, a constitui: ploaia a format un torent; 5. a concepe, a imagina: a forma un proiect; 6. a cultiva prin instruc╚Ťiune, prin educa╚Ťiune: a forma inima copiilor; 7. a lua, a c─âp─âta o form─â: corpul s─âu se formeaz─â.
pro forma, locu╚Ťiune latin─â: pentru form─â, ca simpl─â formalitate: a face o cerere pro forma.
*form├ęz v. tr. (lat. formare). Da┼ş form─â, existen╚Ť─â: a forma o figur─â, un stabiliment. Institu─ş, stabilesc: a forma o familie. Constitu─ş, compun, produc: vapori─ş formeaz─â nouri─ş. Fig. Concep, imaginez: a forma un pro─şect. Constitu─ş: bun─âtatea formeaz─â fondu caracterulu─ş lu─ş. Cultiv, c─şoplesc, modelez: exemplele formeaz─â caracterele. V. refl. ─Ča┼ş form─â, m─â constitu─ş, m─â fac. M─â c─şoplesc, m─â cultiv: viteji─ş se formeaz─â ├«n r─âzbo─ş. ÔÇô ╚śi furmez (sec. 18) ╚Öi form┼ş─şesc (Dos.).
FORMA vb. 1. a fasona, a modela, (├«nv. ╚Öi pop.) a tip─âri. (A ~ un obiect.) 2. a alc─âtui, a compune, a constitui, (rar) a ├«ntocmi, (├«nv.) a informa, a s─âv├«r╚Öi. (Elemente care ~ un ansamblu.) 3. a alc─âtui, a constitui, a crea, a desemna, a institui, a ├«nfiin╚Ťa, a numi, a organiza, a stabili, (├«nv.) a tocmi. (A ~ o comisie special─â.) 4. a constitui, a fi, a ├«nsemna, a reprezenta, (rar) a prezenta. (Acest capitol ~ partea esen╚Ťial─â a lucr─ârii.) 5. a crea, a preg─âti. (~ cadre de speciali╚Öti.) 6. a cre╚Öte, a educa, (├«nv.) a pedepsi. (A ~ ├«n spiritul patriotismului, j
FORMARE s. 1. fasonare, modelare. (~ unui obiect.) 2. alc─âtuire, constituire, creare, desemnare, instituire, ├«nfiin╚Ťare, numire, organizare, stabilire. (~ unei comisii.) 3. creare, preg─âtire. (~ unor cadre de speciali╚Öti.) 4. cre╚Ötere, cultivare, educare, educa╚Ťie, (├«nv.) pedeaps─â. (~ tinerei genera╚Ťii.)
FORM├üRE s. f. (< form├í < fr. former, it., lat. formare): 1. ac╚Ťiunea de alc─âtuire a cuvintelor ├«ntr-o limb─â, prin diferite procedee interne (derivare, compunere, conversiune). Termen folosit ├«n sintagma exerci╚Ťiu de formare a cuvintelor (v. exerc├ş╚Ťiu). 2. na╚Ötere, constituire a unui mijloc de comunicare ├«ntre oameni, a unei limbi. Termen folosit ├«n sintagmele formarea limbii rom├óne, perioada de formare a limbii rom├óne ╚Öi locul de formare a limbii rom├óne.

Formare dex online | sinonim

Formare definitie

Intrare: forma
forma verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: formare
formare substantiv feminin