Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

28 defini╚Ťii pentru forma╚Ťie

FORM├ü╚ÜIE, forma╚Ťii, s. f. 1. Alc─âtuire, ├«ntocmire, organizare, constituire. 2. (Geol.) Strat de roci caracterizate prin anumite particularit─â╚Ťi ale constitu╚Ťiei lor ╚Öi care s-au format ├«n anumite condi╚Ťii geologice dintr-o anumit─â perioad─â de timp. 3. Mod de dispunere a militarilor pentru un anumit scop. 4. Ansamblu, echip─â artistic─â. 5. Componen╚Ťa unei echipe sportive; echip─â sportiv─â. ÔÖŽ Modul de dispunere (├«n coloan─â sau ├«n linie) a unui grup de sportivi. 6. Combina╚Ťie de cifre, de figuri sau de pozi╚Ťii la unele jocuri sportive, distractive sau de noroc (╚Öah, loto, pronosport etc.). [Var.: forma╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. formation, lat. formatio, -onis.
FORMA╚ÜI├ÜNE s. f. v. forma╚Ťie.
FORM├ü╚ÜIE, forma╚Ťii, s. f. 1. Alc─âtuire, ├«ntocmire, organizare, constituire. 2. (Geol.) Strat de roci caracterizate prin anumite particularit─â╚Ťi ale constitu╚Ťiei lor ╚Öi care s-au format ├«n anumite condi╚Ťii geologice dintr-o anumit─â perioad─â de timp. 3. Fel ├«n care este dispus─â o unitate militar─â pentru adunare, mar╚Ö sau lupt─â. 4. Ansamblu, echip─â artistic─â. 5. Componen╚Ťa unei echipe sportive; echip─â sportiv─â. ÔÖŽ Modul de dispunere (├«n coloan─â sau ├«n linie) a unui grup de sportivi. 6. Combina╚Ťie de cifre, de figuri sau de pozi╚Ťii la unele jocuri sportive, distractive sau de noroc (╚Öah, loto, pronosport etc.). [Var.: forma╚Ťi├║ne s. f.] ÔÇô Din fr. formation, lat. formatio, -onis.
FORMA╚ÜI├ÜNE s. f. v. forma╚Ťie.
FORM├ü╚ÜIE, forma╚Ťii, s. f. (╚śi ├«n forma forma╚Ťiune) 1. Alc─âtuire, ├«ntocmire, organizare, formare (1). O materie organic─â supus─â la un proces de forma╚Ťiune. ODOBESCU, S. II 236. ÔÖŽ (Concretizat) Strat de roci dintr-o anumit─â perioad─â geologic─â. ╚śisturile cristaline din Dobrogea s├«nt forma╚Ťii paleozoice. 2. (Ec. pol.; urmat de determin─ârile ┬źsocial-economic─â┬╗, ┬źeconomico-social├ó┬╗ sau ┬źsocial─â┬╗) Or├«nduire economic─â istorice╚Öte determinat─â a societ─â╚Ťii ╚Öi suprastructura corespunz─âtoare acesteia. Legea concordan╚Ťei obligatorii a rela╚Ťiilor de produc╚Ťie cu caracterul for╚Ťelor de produc╚Ťie explic─â dezvoltarea forma╚Ťiunilor sociale ca un proces istoric natural. LUPTA DE CLAS─é, 1953, nr. 5, 44. ÔŚŐ (Urmat de determin─ârile ┬źcapitalist┬╗ sau ┬źsocialist┬╗ arat─â caracterul forma╚Ťiei sociale) ├Än forma╚Ťia socialist─â a fost lichidat─â pentru vecie exploatarea omului de c─âtre om. 3. Fel ├«n care este dispus─â o unitate militar─â, pentru adunare, mar╚Ö sau lupt─â. Solda╚Ťii mergeau ├«n forma╚Ťie de c├«te cinci. Batalionul era ├«n forma╚Ťie de lupt─â. 4. Ansamblu, echip─â. Forma╚Ťie artistic─â. ÔÖŽ Componen╚Ťa unei echipe sportive. 5. Combina╚Ťie de cifre, figuri sau pozi╚Ťii la unele jocuri (loto, ╚Öah, pronosport etc.). ÔÇô Variant─â: forma╚Ťi├║ne (pronun╚Ťat -╚Ťi-u-) s. f.
FORMA╚ÜI├ÜNE s. f. v. forma╚Ťie.
form├í╚Ťie (echip─â, combina╚Ťie) (-╚Ťi-e) s. f., art. form├í╚Ťia (-╚Ťi-a), g.-d. art. form├í╚Ťiei; pl. form├í╚Ťii, art. form├í╚Ťiile (-╚Ťi-i-)
forma╚Ťi├║ne (structur─â anatomic─â, economic─â, geologic─â, militar─â) (-╚Ťi-u-) s. f., g.-d. art. forma╚Ťi├║nii; pl. forma╚Ťi├║ni
form├í╚Ťie (alc─âtuire, echip─â, combina╚Ťie) s. f. (sil. -╚Ťi-e), art. form├í╚Ťia (sil. -╚Ťi-a), g.-d. art. form├í╚Ťiei; pl. form├í╚Ťii, art. form├í╚Ťiile (sil. -╚Ťi-i-)
forma╚Ťi├║ne (econ., geol., mil.) s. f. (sil. -╚Ťi-u-), g.-d. art. forma╚Ťi├║nii; pl. forma╚Ťi├║ni
FORMÁȚIE s. 1. alcătuire, compunere, întocmire. (Grupul mergea în următoarea ~...) 2. v. ansamblu. 3. v. echipă. 4. pregătire. (De ~ clasică.)
FORMAȚIÚNE s. v. orânduire.
FORM├ü╚ÜIE s.f. 1. ├Äntocmire, alc─âtuire, organizare; formare. ÔÖŽ Complex de strate din scoar╚Ťa P─âm├óntului depuse ├«ntr-o anumit─â perioad─â geologic─â. 2. Forma╚Ťie social-economic─â = categorie ce desemneaz─â o treapt─â istoric─â determinat─â a dezvolt─ârii societ─â╚Ťii, caracterizat─â printr-un nivel determinat al for╚Ťelor de produc╚Ťie, prin rela╚Ťiile de produc╚Ťie corespunz─âtoare acestora ╚Öi o suprastructur─â generat─â de aceste rela╚Ťii. 3. A╚Öezare, dispozitiv al unei unit─â╚Ťi militare ├«n vederea unei ac╚Ťiuni. 4. Ansamblu, echip─â. 5. Combina╚Ťie de cifre, de figuri sau de pozi╚Ťii la unele jocuri (la loterie etc.). [Gen. -iei, var. forma╚Ťiune s.f. / < fr. formation, it. formazione, lat. formatio].
FORMA╚ÜI├ÜNE s.f. v. forma╚Ťie.
FORM├ü╚ÜIE s. f. 1. ├«ntocmire, organizare; constituire. 2. cuv├ónt format pe terenul limbii proprii prin mijloace interne. 3. componenta unei echipe sportive; ansamblu, echip─â, colectiv. 4. combina╚Ťie de cifre, figuri sau pozi╚Ťii la unele jocuri (loto, ╚Öah etc.). 5. preg─âtire ├«ntr-un domeniu. (< fr. formation, lat. formatio)
FORMA╚ÜI├ÜNE s. f. 1. complex de straturi din scoar╚Ťa P─âm├óntului depuse ├«ntr-o anumit─â perioad─â geologic─â. 2. ~ social-economic─â = categorie a materialismului istoric ce desemneaz─â o treapt─â istoric─â a dezvolt─ârii societ─â╚Ťii, caracterizat─â printr-un nivel determinat al for╚Ťelor de produc╚Ťie, prin rela╚Ťiile de produc╚Ťie corespunz─âtoare acestora ╚Öi o suprastructur─â generat─â de aceste rela╚Ťii. 3. a╚Öezare a militarilor (sau a subunit─â╚Ťilor militare) ├«n cadrul unei unit─â╚Ťi ├«n vederea execut─ârii unei misiuni. (< fr. formation, lat. formatic)
FORM├ü╚ÜIE ~i f. 1) Mod de aranjare, de organizare a unor fiin╚Ťe sau a unor obiecte. 2) Mod de dispunere a unei unit─â╚Ťi militare. ~ de mar╚Ö. 3) Ansamblu artistic. ~ de dansuri. 4) Combina╚Ťie de cifre sau de figuri la unele jocuri. 5) ├Ämbinare de elemente genetic legate ├«ntre ele (prin comunitatea condi╚Ťiilor de apari╚Ťie). ÔŚŐ ~ social-economic─â treapt─â istoric─â a dezvolt─ârii societ─â╚Ťii. ~ geologic─â complex de roci alc─âtuite ├«ntr-o anumit─â perioad─â geologic─â. [Art. forma╚Ťia; G.-D. forma╚Ťiei; Sil. -╚Ťi-e] /<fr. formation, lat. formatio, ~onis
forma╚Ťi(un)e f. ac╚Ťiunea de a (se) forma.
*forma╚Ťi├║ne f. (lat. form├ítio, -├│nis). Ac╚Ťiunea de a forma or─ş de a se forma. Lucru format, modu cum e format (o st├«nc─â, un teren, o trup─â): forma╚Ťiun─ş c┼şaternare, forma╚Ťiune dens─â. ├Än forma╚Ťiune, nedezvoltat ├«nc─â: societate ├«n forma╚Ťiune. ÔÇô ╚śi -├í╚Ťie.
FORMAȚIE s. 1. alcătuire, compunere, întocmire. (Grupul mergea în următoarea ~.) 2. ansamblu, colectiv, trupă. (~ artistică.) 3. echipă. (~ sportivă.) 4. orînduire, sistem. (~ social-economică.) 5. pregătire. (De ~ clasică.)
FORMA╚ÜIE MUZICAL─é. Subst. Forma╚Ťie muzical─â, ansamblu muzical, ansamblu de c├«ntece; orchestr─â, orchestr─â simfonic─â, orchestr─â filarmonic─â, filarmonic─â, orchestr─â de muzic─â de camer─â, orchestr─â de muzic─â u╚Öoar─â, orchestr─â de jaz, jaz, jazband, orchestr─â de muzic─â popular─â; muzic─â; fanfar─â; tabulhan─â (turcism ├«nv.), meterhanea (├«nv.); trup─â de muzican╚Ťi, taraf de l─âutari (taraful l─âutarilor), band─â (de l─âutari), tac├«m (de l─âutari). Cor; coral─â, capel─â. Solist. Duet, duo; trio; cvartet; cvintet; sextet; septet; octet; nonet. ╚śef de orchestr─â, conduc─âtor de orchestr─â, dirijor, capelmaistru (├«nv.), mehterba╚Öa (turcism ├«nv.). Muzicant, mehter (turcism ├«nv.), instrumentist, orchestrant (rar), orchestrator, filarmonist (rar), l─âutar; concertmaestru, prim-violonist; corist. Adj. Muzical; orchestral; coral; dirijoral. Vb. A c├«nta, a interpreta; a concerta, a da un concert. V. c├«nt─âre╚Ť, forme ╚Öi genuri muzicale, grup, instrumente muzicale, muzicant.
AD├éNCIMEA FORMA╚ÜIEI DE AVIOANE distan╚Ťa ├«n sensul de zbor dintre avionul din c├ómpul forma╚Ťiei ╚Öi cele care ├«ncheie forma╚Ťia.
DISPOZITIV DE LUPT─é AL FORMA╚ÜIILOR DE AVIOANE dispunere ├«n zbor a avioanelor ├«n scopul execut─ârii ├«n comun a unei misiuni ├«n deplin─â securitate a zborului, importante fiind pentru aceasta: distan╚Ťa dintre avioane (m─âsurat ├«n sensul frontului), ad├óncimea forma╚Ťiei (m─âsurat─â ├«n direc╚Ťia de zbor de la primul la ultimul avion pe ├«ntregul dispozitiv de lupt─â), l─ârgimea forma╚Ťiei (m─âsurat─â de front pe ├«ntregul dispozitiv de lupt─â), ├«n─âl╚Ťimea forma╚Ťiei (dat─â de m─âsurarea pe vertical─â a spa╚Ťiului ocupat de toate avioanele). Dispozitivele de lupt─â folosite pentru celule sunt ├«n: linie, diagonal─â, fir de avioane, pentru patrule ÔÇô s─âgeat─â sau diagonal─â, pentru escadrile ÔÇô s─âgeat─â, diagonal─â sau serpentin─â de patrule.
FORMA╚ÜIE DE AVIOANE / ELICOPTERE, grupare de aeronave f─âcut─â ├«n moduri diferite, ├«n vederea ├«ndeplinirii unei misiuni ├«ntr-un dispozitiv unic. F.D.A. / E. pot fi: de acoperire, av├ónd misiunea de a acoperii celelalte F.D.A. / E. ├«mpotriva atacurilor prin surprindere ale avia╚Ťiei inamice. Aeronavele de acoperire zboar─â mai sus ╚Öi mai ├«n spate dec├ót cele ├«nso╚Ťite pe 1-2 e╚Öaloane ├«n dispozitiv larg ╚Öi la distan╚Ťe care s─â asigure realizarea misiunilor avia╚Ťiei proprii ╚Öi interven╚Ťia oportun─â ├«n respingerea atacurilor.
L─éRGIMEA FORMA╚ÜIEI distan╚Ťa ├«ntre aeronavele exterioare ale unei forma╚Ťii, m─âsurat─â ├«ntre v├órfurile planurilor avioanelor respective.
LUNGIMEA FORMA╚ÜIEI distan╚Ťa longitudinal─â a unei forma╚Ťii de aeronave m─âsurat─â ├«ntre botul aeronavei cap ╚Öi ampenajul ultimei aeronave.
forma╚Ťie, orice grup de muzicieni (interpre╚Ťi vocali sau instrumenti╚Öti), cu sau f─âr─â dirijor, av├ónd scopul de a interpreta lucr─âri camerale sau orchestrale. ├Än particular, grupare mai ales de instrumenti╚Öti care execut─â lucr─âri de muzic─â de camer─â*. Ex.: duo (1); duet (1); ter╚Ťet (1); trio (1); cvartet (1); cvintet (1); sextet (1); septet (1); octet (1); nonet (1); dixtour (1) etc. Orch. de camer─â sunt considerate f. camerale. Sin.: ansamblu (I, 2). ÔÖŽ (├Än folclor) f. este o grupare sui generis de interpre╚Ťi instrumenti╚Öti, la care se adaug─â ╚Öi cei vocali. F. pop. poate cuprinde doi sau mai mul╚Ťi executan╚Ťi, combina╚Ťiile f─âc├óndu-se ├«n func╚Ťie de tradi╚Ťia unei zone folclorice, de rolul unui instr. ├«n f., dar ╚Öi de alte considerente. Astfel dac─â f. tradi╚Ťional─â din folc. rom├ónesc este constituit─â din vl. ╚Öi cobz─â*, vl. ╚Öi ╚Ťambal* portabil, treptat acestea s-au ÔÇ×├«mbog─â╚ŤitÔÇŁ prin ad─âugarea altor instr. din fanfar─â (6), orchestr─â* simfonic─â sau de muzic─â u╚Öoar─â*. Men╚Ťion─âm c├óteva din aceste forma╚Ťii: Fluier* mic ╚Öi cobz─â; trp. ╚Öi tob─â*; vl. ╚Öi ╚Ťambal portabil, vl. prim─â ╚Öi secund─â, cl. ╚Öi ╚Ťambal; vl. prim─â, viol─â, torogoat─â (taragot*) ╚Öi ╚Ťambal mas─â; vl. prim─â, viol─â*, sax., ╚Ťambal, c. bas,; apoi forma╚Ťii cu mai mul╚Ťi executan╚Ťi la acela╚Öi tip de instr. mai ales la cele de coarde. ├Äntre instr. mai noi intrate ├«n forma╚Ťie se ├«nscriu: cl., trp., sax, ╚Ťambalul mas─â, contrabasul, acordeonul, toba mare, vcl., ghitara*. V.: l─âutar; taraf.
FORM├ü╚ÜIE s. f. (< fr. formation, it. formazione, lat. formatio): 1. mod de dispunere, de combinare a elementelor de formare a unui cuv├ónt. Astfel, ├«n derivatele dezr─âd─âcina, preface, dulci╚Öor, tinerime ╚Öi vulture╚Öte componentele sunt dispuse ├«n urm─âtoarele f.: dez- + r─âd─âcin─â + -a, pre- + face, dulce + -i╚Öor, tineri + -ime, vultur + -e╚Öte. 2. cuv├ónt, expresie sau locu╚Ťiune format(─â) pe terenul limbii rom├óne prin compunere, cu dispunerea elementelor componente ├«ntr-o ordine anumit─â. Astfel, f. bun─âstare, altcineva, treisprezece, binevoi, nicidecum, ├«nspre ╚Öi ├«nc├ót au urm─âtoarea dispunere a elementelor componente: bun─â + stare, alt + cineva, trei+ spre + zece, bine + voi, nici + de + cum, ├«n + spre, ├«n + c├ót. Se observ─â c─â locurile componentelor acestor f. nu pot fi schimbate (ca de altfel ╚Öi ├«n cazul interjec╚Ťiei tronca-tranca).

Forma╚Ťie dex online | sinonim

Forma╚Ťie definitie

Intrare: forma╚Ťie
forma╚Ťiune substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-u-
forma╚Ťie substantiv feminin
  • silabisire: -╚Ťi-e