Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

12 defini╚Ťii pentru font─â

F├ôNT─é, (2) fonte, s. f. 1. Aliaj de fier, de carbon ╚Öi de alte elemente, produs ├«n furnale ├«nalte; tuci (1). 2. Varietate de font─â (1). ÔÇô Din fr. fonte.
F├ôNT─é, fonte, s. f. Aliaj de fier, de carbon ╚Öi de alte elemente, produs ├«n furnale ├«nalte; tuci (1). ÔÇô Din fr. fonte.
F├ôNT─é s. f. Aliaj de fier ╚Öi carbon, con╚Ťin├«nd peste 1,7% carbon, produs de obicei ├«n furnale ├«nalte; tuci. Peste o jum─âtate de or─â ├«ncepe s─â curg─â fonta. BARANGA, I. 171. ÔŚŐ Font─â globular─â v. globular.
f├│nt─â (aliaj) s. f., g.-d. art. f├│ntei; (sorturi) pl. f├│nte
f├│nt─â s. f., g.-d. art. f├│ntei; pl. f├│nte
FÓNTĂ s. 1. tuci, (prin Ban.) bădic, (Mold.) schijă. (Un tub din ~.) 2. fontă nodulară = fontă sferolitică; fontă sferolitică v. fontă nodulară.
FÓNTĂ s.f. Aliaj de fier și carbon, produs în furnale înalte; tuci. [< fr. fonte].
F├ôNT─é s. f. aliaj de fier ╚Öi carbon folosit la elaborarea o╚Ťelului sau pentru turnarea unor piese. (< fr. fonte)
FÓNTĂ ~e f. Aliaj de fier, carbon și alte elemente, lipsit de plasticitate, care se produce în furnale. ~ albă. /<fr. fonte
font─â f. tuciu (= fr. fonte).
*f├│nt─â f., pl. e (fr. fonte, d. fondre, a se topi. V. fonderie). Tuc─ş, schij─â, fer combinat cu pu╚Ťin c─ârbune.
FONT─é s. 1. tuci, (prin Ban.) b─âdic, (Mold.) schij─â. (Un tub din ~.) 2. font─â nodular─â = font─â sferolitic─â; font─â sferolitic─â = font─â nodular─â.

Font─â dex online | sinonim

Font─â definitie

Intrare: font─â
font─â substantiv feminin